Ca în Cuiul lui Pepelea (by Găbiță)

Mă apuc de scris cu o zi întârziere fiindcă duminică l-am dus pe fii-miu la fotbal cu colegii și, pentru că erau impari, m-am băgat și eu. Restul zilei am fost legumă... :)
Așadar, vineri 1 februarie, vreme de 1 martie, cu 15 combatanți sosiți în reprize. S-a jucat în balonul din spate, ăla dotat cu tabelă. Mitică a făcut echipele cu Gabi3 și de data asta l-a prins în capcana lui Mihai de etapa trecută, adică i-a dat dilemă: apărător sau jucător polivalent?

E1: Luci, Gabi, Motanu, Mitică, Găbiță, Tavi + Stelică later + Paul (1/2)
E2: Nelu Bronson, Bebe, Doru Bețe, Paul (1/2), Gabi3, Cristi, Popică + Tudor later

După cum se vede, am început relaxat, 6 la 6. În formulele inițiale, i-am zis lui Mitică de la început, chiar dacă pierdem, mai bine nu putea să aleagă. Numai că după vreo 10 minute au apărut Tudor și Stelică. Aici, Gabi3 ne-a lăsat să alegem dintre ei și, deși ne-ar fi fost util și Tudor, fiindcă atacam cu Tavi de nevoie, l-am ales pe Stelică și sentimental, dar și de frică să nu se echilibreze adversarii. S-a dovedit că am ales bine. După încă vreo câteva minute a apărut și Paul, pe care am decis să-l împărțim, prima jumătate la ei.

Nu mai țin minte cine a deschis scorul, căci imediat a urmat egalarea, prima modificare a tabelei făcând-o la 1-1. Cred totuși că E2 a marcat prima, a fost un șut de departe a lui Cristi, pe care Mitică nu l-a luat în serios, șutul a prins poarta, Luci a respins cu piciorul, iar mingea s-a dus direct în Gabi3, care nu era chiar aproape, ci la vreo 3 metri, de unde a ricoșat în poartă ca la flipper. Și da, așa a fost, că se leagă, încă i se reproșa lui Mitică faptul că nu l-a întâmpinat pe Cristi mai repede, când Căpitanul avansează în terenul advers și, din frustare, plesnește un șut imparabil, sus, la bară. Gol de autor! Reușita de 2-1 pentru E1 n-o am prea clar în minte, știu că a marcat Tavi, cu un lat plasat din interiorul careului. Apoi, la un aut din preajma careului nostru, iarăși Mitică lasă mult teren liber, se bate scurt și imediat se aruncă mingea spre Gabi3 care, cu om pe el, reușește o deviere telefonată, dar suficientă pentru că e fix lângă bară. 2-2.

La scorul ăsta, Paul trece la noi, astfel că E2 se descoperă în apărare. Mișcarea logică ar fi fost retragerea lui Popică în apărare, ”însă, vezi, nu m-am gândit” - ca în Cuiul lui Pepelea. Golul de 3-2 e o capodoperetă: îi trimit pe jos lui Mitică în careu, acesta protejează cu spatele la poartă, suportă faultul lui Bețe și împinge mingea în plasă printr-o pivotare din cădere! Când ziceam că am scăpat în câștigători, având și om îm plus, vine încă un gol al lui Gabi3: corner, lovitură de cap din cădere, tot cu om pe el, mingea capătă o boltă înaltă, ai fi zis că e suficient timp pentru portar, dar când Luci pleacă de la bară spre centrul porțiii are nevoie de sens giratoriu ca să se întoarcă, astfel că doar perie mingea care intră în poartă. 3-3.

Începe o perioadă de joc de care pe care, cu diverse ocazii la ambele porți. Situația se deblochează cumva întâmplător. Cristi vine să ia o minge din apărare, vrea să trimită o minge lungă, mă opun doar pentru că așa se face, întorcându-mă chiar cu spatele la degajare, dar am șansa jucătorului de tenis care mai trimite o minge înapoi: i se oferă adversarului încă o șansă să greșească! Mingea mă lovește în șold, iar când mă întorc o văd picând de undeva de deaspura capului, așa că o prind pe un șiret plin care o direcționează aproape de vinclu. Încep reproșurile la E2, randamentul cade aproape instantaneu, astfel că la o combinație cu Mitică în careu, inițial blocată, mă trezesc cu o minge în spate, numai bună pentru o execuție cu călcâiul a la Hagi (e aia în care nu lovești mingea, ci pășești în calea ei și o azvârli când ți se urcă pe călcâi). Am noroc și mingea se strecoară printre mai multe picioare, 5-3. Ca ghinionul să fie complet pentru E2, vine și un autogol la o centrare șutată a lui Mitică, din calea căreia Bețe nu are timp să se ferească. 6-3 și E2 cedează cu 5-6 minute înainte de final.

Iată că am reușit să descriu aproape toate golurile, ceea ce e o raritate (mai e nevoie de o confirmare de la Tavi). Se observă că Gabi3 a înscris toate golurile echipei sale, dar el n-a fost ajutat de ceilalți. Cristi a expediat o mulțime de șuturi imprecise sau în blocajul asigurat de Gabi, Motanu sau Stelică, iar Tudor a fost și el de două ori în situații ideale, un șut afară, altul ciupit de Luci peste poartă. La cealaltă poartă au fost destul ocazii, unele neutralizate de Bronson, dar cele mai mari ratate de noi fără măcar să finalizăm. N-aș vrea să închei fără o referință la jocul excesiv de avântat al lui Cristi, ca să nu zic de-a dreptul dur. Și eu, și Mitică avem umflături învinețite de la loviturile lui, astea pe lângă intervențiile cu corpul care te aruncă în decor, cum mi s-a întâmplat mie în tușă. Culmea e că intervențiile astea nu-l fac mai bun apărător decât Gab3, de exemplu, mai ales că de obicei se petrec în zone neutre, nu salvează cine știe ce situații de gol. Puțin mai mult discernământ n-ar strica.

Later update: pentru prietenu vasilică, fără număr!!!