sâmbătă, 24 septembrie 2016

Mitica a comis-o din nou...

Vreme frumoasa, temperatura optima, multi combatanti, chiar prea multi (in ultimele jocuri s-a jucat 5 la 5 cu porti mici).S-a ales o sulutie de compromise si s-a jucat 9 la 9.Au fost ceva discutii la alcatuirea echipelor, pentru ca Mitica isi face (ca de obicei) echipa lui.
Iata echipele:
Echipa lui Mitica:Nelu - Bebe,Bete,Stelica,Razvan - Gabita,Mitica,Tudor,Vladut.
Echipa lui Ely:Paul (Popica) - Virgil,Gaby,Popica (Paul),Tavi - Vasea, Ely, Gabi,Bogdan.
Rezerva:Stefan
Initial Mitica a vrut sa joace cu om in plus, Vladut rezerva si Bogdan la el.Numai ca echipa adversa s-a opus acestei smecherii si s-a ajuns la echipele prezentate mai sus.
Inceputul de meci aduce un avantaj nesperat de 2 goluri echipei lui Ely (in mod sigur primul gol a fost marcat de Ely).
Echipa lui Mitica revine in joc si intoarce rezultatul (meritul principal fiind a lui Gabita).
Scor 3-2 pentru "mitici".Jocul este echilibrat, desi la prima vedere echipa lui Mitica parea superioara valoric. In continuare, nici o echipa nu s-a desprins la 2 goluri diferenta.
Ambele echipe au condus pe rand, dar momentul memorabil s-a produs la egalitatea de 3 la 3(sau 4 la 4). In acest moment Gaby prinde un voleu de zile mari de la centrul terenului care "survoleaza"toata apararea "miticilor" si omoara paianjenul portii, in ciuda interventiei lui Nelu. Desi Gabita egaleaza imediat, Ely si Gabi au inteles ca singura cale de spargere a apararii "miticilor" era sutul de la distanta.
Suturile lui Ely de la distanta au facut diferenta in acest meci.Scor final 6 - 5 pentru echipa lui Ely.
Sa remarcam cele 2 reusite ale lui Vasea, foarte pretioase in economia jocului.
Deasemenea remarc aportul lui Popicu (ca portar) - serios si concentrate.
La un moment dat Tudor a plecat si a intrat Stefan, iar la accidentarea lui Virgil si plecarea lui Paul a trecut Stefan la echipa lui Ely.

sâmbătă, 17 septembrie 2016

Motanu Alibec

ciocolată, bere, chec...

De unde se vede că e suficientă o clipă de genialitate pentru a urni un meci, ceea ce este pe undeva nedrept pentru cei ce muncesc din greu pe toată durata partidei, doar ca să apară un neavenit și să le ia caimacul. Ceea ce a fost cazul și vineri. Motanu, până atunci incolor, insipid și parțial inodor, aleagă după un balon respins de echipa adversă spre tușă. Aceeași idee îi încolțește și lui Bețișor, portarul de la adverși, doar că cu o clipă prea târziu. Deși cu spatele la poartă, Motanu cel viclean îl culcă din fentă și se îndreaptă spre gol. În calea sa însă apare  inopinat Bogdan, care își lăsase o bere la cald, lângă bară și acum i se făcuse sete. Nu-i nimic, o torpilă din unghi îl rașchetează pe Punguță și astfel se deschide scorul.
C-avea să fie 3-0, 3-1 sau altceva în mintea lui Marinuș  contează mai puțin. important e că aproape nesperat s-a reușit să se obțină cvorumul, în condițiile în care patru dintre gladiatorii de vinerea trecută au spus pas. Mihăiță ne va mai vizita probabil de Crăciun, Eli nu se știe, Silică (se pare că și Paulică!!!) e pe punctul a fi dat afară din lotul lărgit, Octavian Emil Ghițulescu a servit patria la birou. Întăriri sigure ar fi fost doar Bețișor și Neluțu, așa că ne-am bucurat cu toții, când am numărat până la 11.
De data aceasta, Mitică a fost viclean, negociind cu folos la alcătuirea echipelor, mai ales în privința clauzei de om în plus returnabil.
Miticii : Neluțu, Stelică, Motanu, Gabi, Mitică
Bicicliștii : Cristi N.Bunu, Bogdănel, Bebică, Bețișor, Tudorică, Marinuș
Meciul, disputat pe o căldură atipică, a fost disputat, mai ales verbal, dar de o mai slabă calitate, cam a treia, de vacă. Cu doi portari excelenți, Bețișor și Neluțu, ocaziile au fost mai mult decât rare. Bicicliștii au presat, au luat golul menționat mai sus, au vociferat, mai ales când au trebuit să cotizeze cu omul în plus înapoi, s-au certat între ei, dar asta face parte din farmecul jocului. Gabi i-a mai taxat, din penalti, după un henț recunoscut, foarte sportiv, de Bețișor, moment din care rezultatul era în afara oricărui dubiu și lumea serioasă se gândea deja la bere. Ceea ce, pentru mulți dintre practicanți, este și partea cea mai importantă...

sâmbătă, 10 septembrie 2016

Mihai vs Ely

Dracii mei, iata o noua ipostaza: cronica fenomenala consemnata de imprevizibilul Bg, care vineri nu a jucat dar a exprimat in scris ceea ce a vazut prin niste super-sexi ochelari de soare marca ”police rider” . Tinuta de vineri a observatorului nostru aproape ca a semanat cu cea a legendarul Emil Ghitulescu, atunci cand transmitea la radio de pe marginea ”terenului din groapa”. - Tavi 


Bogdane,  ai cuvantul scris .  .  .  

”Baby comeback ! Fabulos, senzaţional, meci istoric, rămâneţi alături de noi. Fără publicitate fără cancanuri, fără înjurături, fără goliciuni, doar goluri mai multe decât ale Ciociolinei, recorduri absolute, retrageri din activitate urmare a unor faulturi grosolane provocate de caractere ce se vor onorante, porţi mici, scor de tenis primul ghem, 15-15, jucătorii, dăruire totală sau anevrism periculos,jucătorul curtat în Brexit făcut tele shopping de căpitanul fără navă, Viagra dovedită de O.M.S. a fi nocivă întocmai ca şi carnea albă. Fascinant, delirant, istorie live, Rin Rin Pampon face cinste cu bere iar Bg înscrie fără preluare 12 goluri din 11, 4 lui Vasea retras din atac, 4 printre picioarele lui Tin Tin şi 4 celui care inginereşte a proiectat retragerea lui Bronson din flotări şi tracţiuni demne de Sandra Izbaşa (n.r. : mânca-i-aş guriţa ei, să moară Steliano Filip de ciudă).
Echipele fără bufeuri coerente care au intrat în teren la 32 de grade fără alcool şi tutun dând dovadă de grave neglijenţe în servici, sau mă rog în comportament, alături (doar un gard de căcat insignificant despărţindu-i aparent de gura lumii), de minunaţii mici fotbalişti f. talentaţi care imediat după trecerea la ora de iarnă vor schimba total faţa fotbalului în lume, sau măcar, bine şi aşa, în lumea interlopă, au fost următoarele :
Egalii : Profesorul nu contează dar zbiară bine,
Steliano fără feeling, Tavi băiatul de aur desfiinţat după meci de, Căpitanul mijlocaş avansat vârf împins la fundaşi (cărora le-a spus să ţină rezultatul, dar jucătorii indisciplinaţi numai azi au preferat să-şi ţină gradul) şi însuşi Eli fără de pereche care s-a lăsat copleşit nu de ce ştiţi voi ci chiar de sete
Egalizatorii nesimţiţi : Vasea, vârf retras în speranţa că va înscrie în proprie poartă spre rudotelul căpitanului, Motanu, fost D.J. care refuză vehement replicile lui Popi sau chiar Bebe ba chiar le-o şi bagă... în aţe fără nicio reţinere, Bebe însuşi la fel, sau nu chiar, de vehement, Tenismenul căruia i s-a stabilit fără echivoc excluderea din lot, dat fiind că a trimis în 7-9 ocazii clare mingea în fileu, în loc să o ridice peste şi să o trimită în terenul adversarului sau măcar spre bodega din colţul campusului, başca că e prea firav şi se vaită de cotonogelile repetate, Al cincilea jucător maestru al combinaţiilor.
Cu voia dvs., ultimul pe listă, dar care a înscris de 12 ori... Bg.
Meciul a început în nota de dominare a căpitanului mareo, care pe fondul unor greşeli personale a celor care vociferează mai puţin, desigur Vasea şi Bebe, a reuşit să se desprindă la o antologică diferenţă de 4 sau chiar 5 goluri, asemenea celor de la MU, Eli neavănd nicio contribuţie iar Tavi indolent ca de obicei contribuind doar la exasperarea preablândului lor portar, norocul susţinut venind din partea lui Steraziano care l-a marcat bine pe tenismen, răziuzind mai tot sau pe toţi care i-a prins, nemenajându-şi şi nemenajându-le varicele niciun moment, spre deosebire de Motan (premiul special pentru fair-play) care te rupe în bucăţi cu o nobleţe ieşită din comun. Partea nasoală a venit din partea celui de al cincilea element care a continuat să lupte, să ordoneze jocul (nu a dezvăluit încă presei libere ce marcă de lăptic, sau de ce nu, coniac, a băut la grădiniţă, şi greşelile enervant de diabolice ale lui Mihai care oricât s-a străduit, a fost în zadar, a trimis mingea mai mereu în fileu. Pe măsură ce diferenţa se micşora, sergentului şi portarului de la Imperial Hilton li se scurgea tot Cabernetul din sânge, astfel că finalul de meci a fost o simplă formalitate. Înspăimântaţi de o nouă posibilă umilinţă, ca mai întotdeauna, deşi tribunele scandau exasperate "prelungiri, prelungiri, prelungiri", echipele au părăsit terenul de joc cu 2 minute înaintea timpului regulamentar de joc, profitând de lipsa unui pilier (sau placator în aur) de profesie. Unde nu este voinţă nu este nici putere, norocul lor a fost că Eli i-a mai scos puţin la dans, Motanul la Salsa, Mihai la rock şi Stelică la kazaciok, altfel ori cât de senzaţional ar părea Bg, chiar şi cu sprijinul titanic a lui Tavi, posibil, dar infim de puţin posibil, aproape infinitezimal, poate ... senzaţional, rămâneţi alături de noi, nu mai beţi (sanchi), numai mâncaţi, numai..., poate nu ar fi înscris de 12 ori, intrând astfel în ziua a şasea.
Ceasul sună ca la balamuc, patul e în dreapta, şifonierul în stânga, parchetul e uşor umed, acarienii se zbat patologic schiţând grimase extragalactice, apa e udă, cerul e încă albastru...
Din ciclul "haida hai Rapid Giuleşti", să auzim numai de bine.
C.N. Munteanu
Între timp, mulţumită CNN-ului, ne-au parvenit şi alte informaţii preţioase.
Autorii golurilor în ordinea nr. de pe tricoul meu : Gaby 1, Motanu 2, ambele înscrise de pe partea stângă cu mâna dreaptă, Bg anonym 12, pentru egalizatori. Pentru egali, cu mult deasupra celorlalţi, a înscris Mitică de 15 ori, 5 cu piciorul, 5 cu mâna, 3 cu gura şi două cu ula, u la la la, plus 3 goluri din penalti anulate pe motiv de offside la portar şi 5 goluri valabile anulate pe motiv de henţ comis la picioarele adversarilor sau în apropiere.
Dintre marile absenţe : Doruleţ care a făcut insolaţie şi chiar s-a ars la gazul brichetei mele, Virgilică care a spus clar că nu poate juca cu un singur enis şi cu un picior desculţ, Găbiţă care, spre deosebire de Tamaş, nu s-a mulţumit să bea de unul singur miercurea în amiaza mare şi a currupt mai mult de jumătate din echipă. Mai mult decât atât a spart broasca şi balamalele vecinilor, dar spre norocul lui, făcându-i-se din nou sete, a plecat să mai bea o bere, altfel în mod cert l-ar fi spart şi pe sudor.
Bronson care nu se poate debarasa de obiceiul lui cu ştiuca dunăreană.
Juniorii lui Eli, traumatizaţi de mult de către cei amintiţi în prezenta, parte integrantă din fabula cronicii, colecţia toamnă-vară. ”

sâmbătă, 3 septembrie 2016

Din nou, maro pentru Căpitan

Continuă seria de mare ghinion pentru maestrul Mitică, ultima dată învingător pe vremea când Sile cel berbant încă îi făcea curte lui bunica. Degeaba a încercat pișicherul o formulă câștigătoare, sărind peste alegeri, soarta cea rea l-a tradat din nou, păcat însă pentru cei ce-au suferit nevinovați. După un simulacru de alegeri, cu șase inși grupați (ca din întâmplare, în același teren...) s-a trecut la negocieri, rezultatul fiind cel de mai jos.
Voie bună: Neluțu, Bețișor, Gabi, Nicu,Pungă Bogdan, Marean  
Tristețe:Paulică, Stelică, Bebe, Răzvan, Tavi, Mitică
Primii au fost mai organizați, mai serioși în apărare și mai oportuniști pe contraatac. Gabi și cu Nicu și-au dirijat coechipierii, susținând faza de posesie și construcție, Bogdan a recuperat de multe ori mingi uluitoare, Marean, în zi mai bună ca alteori, are un gol frumos la activ. Premiul se împarte însă între Neluțu, magistral în poartă și Bețișor, cu două goluri marcate și cel puțin două salvate de pe linia porții. Dincolo, chiar îmi pare rău pentru altruismul lui Stelică, nedublat pe măsură de coechipieri.
Scor final, 4-3 pentru veseli, după ce Paulică a trebuit să ne părăsească la 1-2, s-a ajuns la 1-4, pentru ca limita de timp să-i găsească pe triști presând egalarea, chiar cu om în minus. Pentru voință, poate ar fi meritat ceva, pe ansamblu însă au fost mai subțirei, așadar o înfrângere aproape meritată, recunoscută de altfel și la berea de după, trăiască familia lui Bețișor, care a dat un rând.
Rând pe care l-au sărit doi dintre absenții de vineri. Dacă Virgil mai are și alte treburi importante, se pare că la Silică situația e un pic mai complicată, dreptul de veto al lui mama-soacră transformând  fotbalul de ziuaa cincea în biserica de ziua șaptea, iar berea și țigara (de după?) în post și rugăciune. Păcat, că mai avea patru beri de dat, după care era liber la program.

joi, 1 septembrie 2016

Cronică de grătar în imagini

O aeriană, cu dronaderu, pe deasupra salciei lui Bogdan

Bicicleta din 1965 a lui Nelu Bronson! 

Vine băieţii!

Mizilicu

Asta nu e salcia lui Bogdan! :)

Virgil, mult mai bun la ping-pong decât la fotbal!

Ce detentă, ce planare! :)

Seniorii

Ţi-am dat-o prin inee-ee-el...

Se încinge treaba

Domprofesori

Mitică cu limba scoasă

Se lucrează la două utilaje

La sfârşit, a mai rămas doar bere 

luni, 29 august 2016

Egalitate, dar prea-prea

La parafraza titlului anterior al lui Vasea puteam liniştit să adaug şi că s-a fraternizat la bere, dar asta deja nu mai e o ştire.
Am tras să ajung la teren cât mai repede, am şi reuşit să sosesc la 4 fără 5, dar nu era niciun pericol, băieţii erau relaxaţi, unii dintre ei nici măcar echipaţi. Doar Bogdan era bine echipat, cu o bere caldă şi una rece. Văzând că era eram cel mai tânăr dintre combatanţi, i-am zis lui Mitică să-şi facă toată echipa. A ieşit cam ca la meciul ăla de la Crăciun/Revelion, când Motanu refuzase să joace în echipa lui Mitică. De data asta Mitică mi l-a lăsat anumit, ca şi pe Popică, pentru ca să se asigure că a rămas singurul cu gura mare în gaşca lui! :)

Echipa aleasă pe sprânceană: Bronson, Beţe, Stelică, Mitică, Tudor, Vasea.
Echipa rămasă de caleaşcă: Popică, Bebe, Motanu, Virgil, Găbiţă, Bogdan.

Meciul începe cu un gol al lui Mitică, la o boltă din jumătatea proprie, peste un Popică prea valoros ca să stea în preajma porţii. Am egalat destul de repede cu un şut din cădere, la care mi-am bulit mâna dreaptă şi mi-am făcut rost ţi de o julitură la genunchi. O deviere ghinionistă a lui Tudor în propria poartă i-a furat meritul lui Bogdan, care a decis că trebuie să se răzbune, ripostând cu un hat-trick de zile mari! Din păcate, la fel de repede s-a încheiat şi perioada sa de glorie, până la sfârşit mai înscriind o singură dată. Pe urmă am mai vârât şi eu două bucăţi, aşa că s-a ajuns la diferenţa dodoloaţă de... 7-1!

Cam aici s-a sfârşit şi luna de miere pentru noi. Iscusinţa lui Mitică în a-şi alege echipa a fost cu efect întârziat, căci la scorul ăsta alţii l-ar fi luat la ştangă sau ar fi cerut deja alte echipe. E şi asta o lecţie, să-ţi vezi de joc şi să încerci. Totuşi, faţă de meciul ăla din iarnă, era şi o doferenţă esenţială: l-a avut pe Tudor, care avea să fie eroul finalului de meci! Dar să nu anticipez... Greşeala mea a fost că la scorul ăsta am lăsat-o mai moale, în sensul că n-am mai forţat acţiuni individuale, ci i-am servit mai mult pe coechipieri. Când mi-am luat seama, nu s-a mai putut salva decât egalul. În această perioadă a meciului, se dădeau goluri cam în proporţia asta: ei -3, noi - 1. Totuşi, ca să reuşească o asemenea remontada, era nevoie de un cumul de factori, pozitivi la ei, negativi la noi. Mitică, Vasea şi Tudor au tot înscris, profitând de un marcaj larg şi de un Virgil tare permisiv în poartă (şi-a dat şi un autogol antologic, a ieşit să respingă cu piciorul şi şi-a dat mingea în poartă peste cap!). La poarta cealaltă, alternanţa portarilor (Bronson-Beţe) a fost benefică, plus că pe Bogdan nu-l mai mulţumeau finalizările simple, de-acum încerca să dribleze portarul! La una din fazele astea am luat şi gol pe contraatac, ca la handbal...

În fine, urmează cea mai intensă perioadă, aia de final. După ce s-a restabilit egalitatea, fiecare echipă a condus de câte două ori cu un gol, fiecare ratând desprinderea decisivă la două goluri. Aici Tudor a fost decisiv. A dat două goluri imposibile, unul cu capul, aproape de pe linia de corner (a avut şi Popică una tot aşa, din unghi, dar a preferat să recentreze), iar altul... cam aşa: aut din lateralul careului nostru, Vasea n-avea cui să dea; doar Tudor fiind în terenul nostru; Vasea îi pasează uşor în spate şi Tudor, cu 3 apărători în faţă, trage de departe, mai mult din lipsă de soluţii, şi îi face freza portarului Bogdan, cu reflexele înecate în bere. Ca să fie tacâmul complet, Tudor se mai trezeşte cu o minge scăpată de sub control de Virgil, care o ajunge cu un efort ce îi rupe tenisul (singularul de la teneşi), aşa că renunţă, iar Tudor nu ratează singur cu portarul.
Toate astea nu s-au întâmplat cronologic, între timp mai dădeam şi noi câte un gol, ba egalam, ba conduceam, dar mai ales... RATAM! Bronson a intrat în transă şi a început să scoată aproape tot, a apărat în situaţie de unu-la-unu cu Bogdan, Popică, Găbiţă (mi-a băgat o alunecare de fundaş când părea gata driblat!), dar şi alte şuturi din afara careului care n-au fost deloc uşoare. Popică i-a stredcurat un gol când s-a arătat bine la o pasă înapoi, i-am mai dat şi eu un gol "cu stres", pentru că ne conduceau şi eram cu Motanu şi Popică în careu, abuzând de pase fiindcă nu-şi asuma nimeni finalizarea. Ultimul gol primit de Bronson putea fi şi cel al victoriei noastre: am interceptat cu pieptul o pasă a lui Beţe la mijlocul terenului, am avansat şi am şutat jos, la colţ. Mitică i-a reproşat lui Beţe, care s-a supărat, a ieşit pe margine, s-a descălţat şi meciul părea gata. Dacă nu-l convingea Stelică să reintre, câştigam. Asta e, ghinion! :)
Partida s-a încheiat brusc, când Motanu a decis că-i convine egalul. Eu zic că mai mergea 5 minute, m-am gândit chiar să jucăm cu om mai puţin, dar a fost prea tentat să încercăm loviturile de departajare. N-a fost cine ştie ce entuziasm, de la noi am marcat numai eu, alţi 4 i-au dat pase lui Bronson, în timp ce Motanu era deja la bere. De la ei a fost invers, a ratat numai unul din vreo 4 şuturi nu prea grozave, cu Bogdan luându-le numai pe sub picior sau pe sub mână! :)

* * *

Gata cu fotbalul, rămâne stabilit ce-am vorbit la bere, miercuri ne ajută şi vremea, aşa că vom face un grătar şi vom bea nişte beri la mine la curte, întâlnirea fiind la 12-12,30 la Billa Tricodava. Nu trebuie să veniţi la oră fixă, oricum cât durează târguielile eu o să transport pe unii dintre voi. Care scapă mai târziu de la treabă poate veni direct sau îi iau tot eu, vedem. Oricum, mai vorbim aici sau la telefon.

sâmbătă, 20 august 2016

Egalitate si nu prea, in schimb fraternitate deplina la bere...

            Sub spectrul ploii ne-am strans 11 corifei, in asteptarea celui de-al 12-lea-vesnic intarziatul Tavi. Dupa ce Mitica a fost asigurat de catre Mihai ca va sta doar in poarta din cauza unor dureri la inghinali s-a purces la alegeri din care au rezultat doua echipe asa si-asa.
          Echipa A: Nelu,Stelica,Popica, Mitica, Tudor, Vasea.
          Echipa B: Mihai,Bebe,Bete,Bogdan, Tavi, Motanu.
          Daca pana la inceperea meciului mai picura din cand in cand, in timpul partidei vremea a fost excelenta pentru un meci de fotbal.Echipa A s-a miscat mai dezinvolt si in urma unor combinatii a trio-ului Mitica, Tudor si Vasea, scorul a ajuns la un neverosimil 4-1, cu o ratare mare pt. 5-1, moment in care  Mihai incalca intelegerea si paraseste poarta...Imediat dupa ratare se da gol in cealalta poarta si in loc de 5-1 se face 4-2, pt. ca apoi pe un fond de uluiala, echipa A primeste 2 goluri rapide, dintre care primul a fost autogol si iata cum se facu de 4-4.Urmeaza o perioada in care Mitica si Tudor nu mai joaca combinativ, incercand sa inscrie cu suturi din toate pozitiile care s-au dus toate pe langa poarta lui Bogdan si pe acest fond , Beistii iau conducerea, dar in cele din urma Mitica prinde un sut cu stangul care sterge bara si intra in gol, Bogdan fiind atent la Vasea, deci 5-5.Intra Bete in poarta si sansele sa se mai dea gol scad, in schimb la echipa B Tavi devine ratangiul meciului spre disperarea Motanului.  La ultima faza a meciului  Mitica paseaza la Vasea pe dreapta, care da o pasa ideala, in fata portii, pt. Tudor si acesta rateaza incredibil. Meciul se incheie la egalitate si mergem fericiti la bere.
          Au marcat pt. echipa A: Vasea si Mitica cate 2goluri si Tudor 1, iar pt. echipa B: Motanu 3g, Tavi si Mihai, cate un gol. Daca Stelica si-a dat un autogol, inseamna ca Tavi l-a trecut in contul sau, el fiind care a sutat la poarta...
         Cu Mihai in poarta scorul a fost 4-1 pt.echipa A, plus alte ratari, iar cu Mihai in camp a ajuns la 5-5...