luni, 27 octombrie 2014

Două cronici

După cum se ştie, pe lângă meciul obişnuit de vineri, o selecţionată de ziua 5 s-a deplasat sâmbătă în IOR pentru un meci cu grupul de duminică al lui Bebe. Să le luăm pe rând.

"Vreau să fiu Vasea!"

Vineri, vreme de toamnă autentică, dar cu destui combatanţi. Eu (Găbiţă), după ce m-am menajat toată săptămâna, am zis să nu risc o recidivă, aşa că am stat în poartă tot meciul. Nu acelaşi lucru l-a făcut Robert, care a doua zi urma să fie chiar portar. Dar să nu anticipăm...

Echipa Alfa: Găbiţă, Bebe, Beţe, Motanu, Ely, Popică + Robert 75%
Echipa Beta: Luci, Stelică, Gabi, Cătălin, Mitică, Vasea + Robert 25%

Echipa Beta porneşte în trombă, cu Vasea înscriind pe bandă rulantă, de fiecare dată singur ca pasărea cerului la 1 metru de poartă! În prima jumătate de oră ne-am găsit într-o permanentă cursă de urmărire, dar fără prea mare succes, la golurile lui Ely, în principal, răspunzând şi Mitică, şi Cătălin, chiar şi Stelică... Motanu s-a dus în atac, iar dacă ar fi să aleg cel mai slab meci al său pe anul curent, pe-ăsta l-aş alege! Văzând că nu reuşim să ne apropiem, Cătălin întoarce curtoazia din etapa trecută şi ne lasă să jucăm în continuare cu om în plus. Până la un punct. Pentru că strângem şurubul şi reuşim egalarea, apoi ne distanţăm, chiar dacă Robert intră în poarta adversă. E rândul nostru să ne ducem la vreo 3-4 goluri în faţă, dar Ely începe să se joace, şi cu toate că reuşesc două parade la Cătălin din situaţie de unu la unu, Vasea mai dă vreo două goluri ca la început, ceea ce mi-a smuls exclamaţia din titlu, nu atât admirativă cât invidioasă, adică aş fi vrut şi eu să nu mă ţină nimeni un meci întreg! Credeţi că se poate data viitoare? Mulţumesc anticipat.
Pe final a plecat şi Beţe, a intrat Luci la noi (cred că a dat şi gol), iar la egal (cât să fi fost, 14-14, 15-15?!), ne-am luat jucăriile şi am plecat, că deja jucasem vreo 20 de minute în plus, iar a doua zi cică trebuia să fim în formă...

Colecţia de toamnă-iarnă

Dimineaţa de sâmbătă ne-a întâmpinat cu un "vânt rece din baltă", vorba cântecului, care se potrivea la fix, lacul IOR fiind în spatele uneia dintre porţi. Prima surpriză vine de la fraţii Brothers, care ne lasă de unde bătea vântul, adică... baltă! Măcar dacă ştiam de seara că nu pot întârzia la cununia aia, că mai făceam nişte convocări de ultimă oră. Astfel, ne-am prezentat la teren ăştia de mai jos, plus Popică (el făcea poza, nici aici n-a prins momentul!), ajuns din cauză că vântul nu era prielnic pentru vânzare...

Evident, a fost şi Bebe prezent, în dubla calitate de gazdă şi musafir. Oricum, toţi cei care au venit pe vremea aia merită felicitaţi şi eu, unul, le foarte mulţumesc. Terenul era aerisit ca amplasament, dar foarte tocit. În fine, am dat drumul la joc cu un lot a cărui medie bătea înspre 50 contra unuia cu o medie de sub 40...
Numai începutul a fost bun, am deschis scorul după o combinaţie în 3, am mai avut încă vreo câteva, dar fie portarul advers a salvat, fie noi ne-am grăbit. Din păcate, ghinionul s-a ţinut scai de noi, o minge respinsă în Cătălin a ricoşat în poartă, iar apoi, după vreo 3 şuturi din afara careului la care n-a mişcat, Robert se accidentează, mult mai serios decât am fi crezut atunci, posibil fractură (vezi poza de mai jos).

Între timp reuşisem să mai reducem din handicap tot din combinaţie, 2-4, am mai luat un gol, apoi a intrat Popică în poartă. Restul reprizei am continuat să luăm şi să nu dăm, până la 2-8... După pauză a urmat o serie adversă de vreo 5 goluri, aşa încât părea că ne îndreptăm spre un dezastru. Redresarea vine odată cu intrarea lui Bebe pe spate, adversarii nu se mai repliază nici ei, iar noi reuşim o neaşteptată serie de vreo 6 goluri consecutive! Numai că începe burniţa, se alunecă în draci, iar pe final ninge de-a binelea. Meciul se încheie cu două goluri primite pe contraatac, ambele provenite din mingi pierdute de noi în situaţie de 3 contra 1!
Una peste alta, ne-au prins, ne-au taxat, administrându-ne o adevărată colecţie de toamnă-iarnă! La retur trebuie să umblăm la media de vârstă şi să găsim soluţie viabilă pentru postul de portar. Dacă reuşim asta, batem sigur.

luni, 20 octombrie 2014

La un varf de bocanc

Vineri am avut parte de o zi superba de fotbal, astfel am trecut la facut echipe si jucat fotbal.
Echipa G : Gabitza, Ely, Stelica, Bebe, Bogdan, Paul si Tavi (1/2)
Echipa C: Cata, Mitica, Motanu, Luci, Bete, Vasea, Claudiu B. si Tavi (1/2)

Tavi si Claudiu B. au intraziat, urmand ca fiecare dintre ei sa intre pe parcurs. Claudiu B. ne-a onorat cu prezenta timp de 10 min., dupa care a iesit fiind accidentat, iar Tavi a jucat o repriza la ei, una la noi.
Cand totul incepe prost se termina ...., astfel echipa C a plecat de la un handicap de 5 goluri, un scurt 6-1 care ne-a lasat fara replica. Pe rand Ely, Gabitza, Stelica si .... si-au facut simtita prezenta in poarta adversa fara sa intampine vreo greutate. Intre timp, trebuie sa amintim ca Gabitza se accidenteaza (o intandere) si intra in poarta, Cata intra si el in poarta, iar jocul incepe sa capete culoare.
Mitica, Motanu si Vasea pun presiune pe adversari si dau 3 bobite. Au loc cateva permutari in ambele echipe : Tavi intra la noi, Paul pleaca, Bete il urmeaza, dar cei care conduc sunt tot echipa G. Cu om in minus, cu Ely intr-o forma mai putin buna (marceaza 2 goluri senzationale, lob din pozitii foarte grele, dar rateaza din situatie de 1-1 de cel putin 2 ori), echipa G baga autobaza si conteaza numai pe contraatac. Jocul incanta prin faze lucrate, goluri de senzatie (Motanu si Ely), ratari incredibile (Motanu, Ely, Cata, Tavi, Mitica) si interventii providentiale (Gabitza, Luci), dar cascada de goluri de la ambele porti si diferenta de cel mult 2-3 goluri fac ca timpul de joc sa nu mai conteze si sa sarim peste cele 90 de minute, cu cel putin 30. La scorul de 14-13 pentru G, Gabita propune sa se mai joace inca 1 gol - ori la bal, ori la spital. Bineinteles varful de bocanc se transforma in labe de scafandru si echipa G pleaca in club Player, dupa ce marcheaza pe contraatac.

Va doresc o saptamana usoara :) !!!

sâmbătă, 11 octombrie 2014

Octoberfâs

Înainte de a striga catalogul, ne facem datoria de a-l anunța în mod solemn pe Neluțu Armeanu că sezonul de vară s-a încheiat, gospodinele trec și ele la curățenia de toamnă și la pus murături, așa că poate ar fi timpul să ne onoreze din nou cu prezența, altfel, la numărul de nemotivate pe care le-a adunat, riscă să schimbe pase pe margine cu echipa de rezerve, condusă de bravul Siliboa, absent ieri, ca și  Paulică, aflați în dispută cu o răceală.
Dispută a fost și între cei prezenți, întâi de toate la alegeri. Nu știm exact cine le-a făptuit, însă remarcăm cum Cătălin a ales să-și blindeze apărarea, renunțând la serviciile dezinteresate ale lui Bere Gratis, (pardon, Mitică, ne-am molipsit și noi de la poiet...), destul de visător de altfel. Iată ce a ieșit la zar:
Spartanii: Bogdan, Tavi, Răzvan, Bebe, Mitică, Găbiță, Eli
Iloții: Luci, Gaby, Stelică, Bețișor, Cătălin, Claudiu T, Tombe
Cum s-ar zice, două formule clasice, de șapte la șapte, cu mențiunea că Tavi (de ce oare?!?) ne-a onorat mai târziu cu prezența, adică după sfertul academic, când deja nu-l mai așteptam cu flori. Iloții au profitat de omul în plus, au avut 1-0 și au ținut avantajul până la 3-2. Echilibrul din formații s-a transferat și pe tabelă, astfel că majoritatea timpului s-a jucat la 3-3 și la 4-4, cu ocazii imense de-o parte și de alta. Luci a prins una din zilele lui pare (adică pare că nu doarme), Bogdan, deși neprieten total cu mingea ca portar, a avut câteva intervenții incredibile, astfel încât în ultimele zece minute s-a intrat la egalitate iar soarta părea să surâdă Iloților. Bere Gratis se fâstâcește, singur în fața porții adverse, Motanu comite henț în careu, taxat imediat și cei ce controlaseră jocul se găsesc în fața unui handicap. Tot Motanu se revanșează, recuperând o minge la mijlocul terenului, pasă lui Eli, care-l deschide pe Mitică și Căpitanu nu mai iartă.
Se joacă tot pe contre, însă spartanii sunt cei ce reușesc faza meciului prin Găbiță, pe care-l vom lăsa să-și descrie singur golul antologic, cu mențiunea că, după o reușită de genul acesta, putea să se îmbrace și să plece la bere. Ultimul gol cade pe contraatac, 7-5, consfințind o victorie relativ meritată a campionilor. Dacă Claudiu (unul dintre veteranii de pe Tineretului, deși destul de puști pentru standardele din Agronomie) ar fi avut ceva mai multă benzină sau dacă Tombe ar fi jucat altfel și din gură, rezultatul final poate le-ar fi surâs. Așa însă...

luni, 6 octombrie 2014

Să nu faceţi alegeri greşite!

E un sfat bun pentru viaţă, dar de data asta se aplică la fotbalul de ziua 5. Au făcut alegeri fraţii Claudiu şi Ely, iar ultimul le-a greşit flagrant din două motive, unul subiectiv, celălalt obiectiv. Subiectiv - pentru că a ţinut el să-şi aleagă portar încă de la al doilea om (!), obiectiv - pentru că Paul nu era pe teren când se făceau alegerile, iar când a apărut era Claudiu la rând. Pam-pam!

Echipa 1: Tavi, Stelică, Paul, Gabi, Claudiu, Mitică, Găbiţă.
Echipa 2: Luci, Bebe, Motanu, Bogdan, Cătălin, Ely, Popică.

Scorul a fost 14-6 pentru prima echipă şi, din firească decenţă, n-o să insist pe realizări. O să spun doar că absolut toată lumea a jucat bine de la învingători, începând cu Tavi, care n-a mai ieşit din poartă de bine ce i-a mers, şi terminând cu Claudiu, pe care nu l-am mai văzut de mult atât de eficient şi dispus la efort. El a şi marcat, de altfel, cele mai multe goluri. Dincolo, un fapt destul de rar, nu s-a lipit la gol Popică, astfel că şi-a încercat norocuil şi pe alte posturi, fără să exceleze. Cătălin şi Ely şi-au împărţit golurile, dar, la ce apărare aveau în faţă, n-au putut ţine pasul.

Compensez cuvintele cu unele imagini care pot arăta ce mult înseamnă coeziunea pentru o echipă.

Cronica vorbită din Cişmigiu, la Bibliotecă (acu' două săptămâni)


Mitică, sefu' la grătar (acu' o săptămână)

sâmbătă, 27 septembrie 2014

Fotbalul dupa ploaie...

          ...a fost o adevarata placere(chiar daca pentru cronicar meciul de vineri s-a soldat cu o infrangere), spre deosebire de berea dupa vin care e un chin ( cum spun unii, probabil necunoscatori ai consumului de lichide la nivel profesionist).

duminică, 21 septembrie 2014

Victorie meritata

Ca de obicei in ultima perioada si aceasta a 5-a zi din saptamana ce abia s-a incheiat (19.09.2014) a oferit celor prezenti o vreme exceptionala pentru fotbal. In plus, multa lume si animatie, probabil urmare a terminarii perioadei de CO si a inceperii scolilor. Consecinta, la ora 15-30 toate terenurile erau ocupate sau rezervate, motiv pentru care am asteptat cu totii pana la 16-00 cand s-a eliberat acel teren din spate unde soarele ii priveste pe unii in ochi iar pe altii in ceafa.
Sincer, habar nu am intre cine s-au facut alegerile. Unul e posibil sa fi fost Popicu deoarece m-a intrebat daca stau in poarta si dupa ce i-am confirmat m-am pomenit cu el in aceeasi echipa. Oricine ar fi fost cei doi electori, au rezultat urmatoarele team-uri :  

Pinguinii – Tavi, Gaby, Bogdan, Claudiu, Popicu si Gabita ,
Pelicanii – Doru BT (10min. in poarta), Paul, Bebe, Luci, Motanu,
                   Mitica si Cata .

Deoarece Doru e o pesoana cu simtul datoriei, el a venit la teren pentru a-si dovedi devotamentul fata de Fenomen, a intrat pe teren cateva minute (simbolic) si apoi a intins-o la scoala pentru ca avea ore ( la catedra desigur).
La finalul primului sfert de ora de joc scorul devenise 3-1 pentru pelicani, care dupa vreo doua ratari ale lui Mitica au deschis scorul si apoi l-au majorat prin acelasi extraordinar Capitan. Au punctat apoi Popicu (lovitura de cap imparabila la un corner foarte bine executat de Claudiu) si Cata.   
Treptat-treptat pinguinii dau drumul la joc si au preluat initiativa. Gabita, Claudiu, Popicu si Gaby au inceput sa paseze si sa mentina o presiune constanta la poarta adversa, situatie care nu a ramas fara urmari. Pinguinii egaleaza si iau chiar avans de doua goluri. Pe acest fond de joc, aparent favorabil lor,  pinguinii incep sa rateze pe rand ocazii clare, care pana la urma s-au dovedit fatale (s-a ratat si o lovitura de pedeapsa). In ultima treime de joc Gabita a acuzat dureri la un contact cu un adversar iar acest aspect a diminuat mult forta echipei, in plus si Claudiu a scazut randamentul datorita obisnuitei lui oboseli care se manifesta pe final. S-au mai adaugat si cateva greseli in aparare si uita asa lucrurile au luat o alta turnura.    
De partea cealalta, tactica a fost de hartuire. Pelicanii  s-au aparat cat au putut cu cei 3(4) fundasi de meserie + Cata care a fost cam peste tot si pana la urma efortul si ambitia lui au decis rezultatul final. Apoi au folosit de cele mai multe ori ca mijloc de atac sarja, cu actiuni rapide, pase putine si suturi de la distanta, din alergare sau din combinatii simple si eficiente. In fata portii Mitica a fost un calvar pentru mandel si ceillti care se mai aflau in aparare. Cheliosul a dat 5 bobite si 3 bare, una mai spectaculoasa de cat cealalta. A fost ziua lui fasta. Aia de i-a tesut in timp legenda de mare Capitan. Apoi a mai fost si Motanelul cu doua goluri de clasor. Lob plasat peste portarul fara nume ( nu ma refer la mine), apoi un sut de la semidistanta, plasat la radacina barei, dupa o pasa din coltul terenului venita de la Cata. Acest gol a picat intr-un moment crucial al mecilui si cred ca a dat semnalul ca pelicanii pot sa castige. S-a mai mers inca putin cap la cap dupa care Cata a desavarsit victoria pelicanilor marcand ultimele doua goluri cu suturi in forta si extraordinar de bine plasate. Au fost doua faze de autor,  incepute din propriul teren, urmate apoi de dribling la tot ce a gasit in cale (nefericitul de mandel n-a inteles nici acum de ce nu a reusit sa-i blocheze macar o ghiulea - calculele aratau ca gheata aparatorului ar fi trebuit sa fie pe traiectoria balonului).    
La pinguini marcatori au fost Gabita, cele mai multe (3 sau 4), Popicu ( 3 sau 2) si Claudiu 2 buc.
Scor final 10 – 8 pentru pelicani.   
   La data redactarii cronicii ziua si noaptea sunt in echilibru. De maine toamna (astronomica) isi intra definitiv in drepturi.

duminică, 14 septembrie 2014

Cronica fără nume

Vineri, Nişte-Băieţi plus Un-Băiat au jucat cu Alţi-Băieţi plus Cu-Totul-Alt-Băiat. Convenţia era ca după 35 de minute să facă rocada Un-Băiat şi Cu-Totul-Alt-Băiat. Când Cel-Care-Ţinea-Ceasul a anunţat sfârşitul primei reprize, Nenumitul s-a dus să se convingă şi a aflat o grabă de un minut. S-a mai jucat şi minutul ăla, suficient ca Nişte-Băieţi să mai dea un gol şi să ajungă la 8-3. În repriză, cu raportul de forţe schimbat, Alţi-Băieţi au înscris golul egalizator cu vreo 5 minute înainte de final, prilej pentru Nenumitul de a strica joaca, sub pretextul enervării, vai, pe Cu-Totul-Alt-Băiat. Ceea ce l-a făcut pe Cel-Care-Urma-Să-Scrie să se spele şi el pe mâini de cronică. Altul la rând.