Vinerea Mare, balonul mare, căldura mare, grădina mare Ți-e

Întrucât primul teren s-a dat pentru volei între băieți și fete, iar pe terenul din spate au fost mai iuți de picior Biciclistu și gașca sa, retrogradată de sâmbătă pentru vineri, iată-ne obligați să jucăm înăbușit în balonul mare. Cum eram 15, ne-a salvat paritatea un băiețaș de pe margine, care a intrat în poartă după ce a împrumutat niște încălțări. În fața lui s-au așezat Bebe, Gabi și Popică, fiii rătăcitori Robert și Cornel, Mitică și Găbiță. Dincolo, poarta de 5 metri a căzut în sarcina lui Bronson, prea grea sarcină, cu Motanu, Tavi, Hercule, Andrei, Tudor, Bogdan și Vasea în formula de start. Meciul a fost inițial echilibrat, unii șutau, alții șuteau, a urmat o redistribuire de forțe, după care meciul s-a rupt în favoarea primei echipe. Bogdan, autorul unui hat-trick etapa trecută, a fost intimidat de dimensiunile porții și n-a mai reușit niciunul, spre deosebire de omologul Mitică alias ”Yo no soy Marinică, soy Capitan”, care a reușit tot atâtea, unul mai frumos ca altul.
Acestea fiind consemnate, să ne concentrăm pe Înviere, că tare am avea și noi nevoie.

CroniCăpitanu

Vineri, nu am facut alegeri, mi- am facut echipa contra lui GABITA. Echipele se stiu, am crezut ca o sa jucam ceva, aveam pe TUDOR, BRONSON portar, nu mai zic de aparare, MOTANU, GABI, mergea si TAVI, acolo am luat tot ce se putea mai bun, sa zic asa. Am luat repede 3 goluri pe niste greseli zic, ne–am dus peste ei sa dam gol, dar greseam ori pasa, ori se suta aiurea peste poarta sau in fundasi. In loc sa pasam mai mult, sa construim ceva, ca puteam face ASTA. Am fost prinsi de citeva ori pe contraatac de GABITA, care a marcat fara probleme. Dupa ce iei vreo 3 goluri in 10 – 15 minute, e greu sa te redresezi. Am crezut ca o sa pasez, construiesc ceva cu TUDOR, dar nimic, se precipita de fiecare data cind avea mingea, ori tragea, ori pasa aiurea. Tavi a urcat si el in atac dar cu PAUL si VIRGIL in apropiere nu misca, pierdea mingea. Am zis in timpul jocului de multe ori ca trebuie sa tinem mai mult de minge, sa pasam mai mult pina aveam o ocazie mai buna. NU s-a inteles, una-doua se tragea la poarta, multe mingi au fost pe POPICU direct, nu i-au pus probleme. Gabita a muncit, a alergat ceva, a marcat de oriunde si cind a vrut, dar spre sfirsit a mai obosit si s-a ajutat de BOGDAN, care a fost VAN DAMME. Ne- a dat si el destule, a cistigat meciul, a fost de neoprit, a fost MESSI in executii. 
Meciul S-A TERMINAT 12-7, rusinos pentru noi la ce echipa aveam. Probabil scorul era mai strins daca jucam precum contra lui ELY, adica sa aglomeram careul si sa fim mereu in preajma lui, aici era GABITA, tot aia. De citeva ori GABITA ne- a prins descoperiti, GABY urcase un pic sa ajute atacul, TAVI era si el prea avansat, astfel a putut marca fara probleme. Cred ca am facut citeva pasa bune cu GABY, atit, restu se termina faza.

Nevăzut, necunoscut, Tavi...

articol sponsorizat

Se întâmplă rar ca problema cea mare în scrierea unui articol să fie taman titlul acestuia, mai ales atunci când ar trebui să lauzi, dar nu prea mult. Inițial mă gândisem la "După-amiezele unui băiat cu minte", potrivit (și) pentru personajul în cauză, dar oarecum discrimatoriu față de ceilalți.  "Opera de două beri" ar fi putut părea  ușor trivial, "Opera de trei parale" este deja dată, așa că ne-am oprit în registrul enigmistic, cu sau fără legătură și cu prestația eroului principal în teren. Dar să pornim cu începutul.
Operațiunea "Adunarea", nu cea cu aritmetica, CAre îl cam biruie pe bravul Căpitan, ci cu venirea mai devreme la teren a personalului activ a fost mai mult decât o semi-reușită, dat fiind că la 15.30, oră la care de obicei prezența nu atinge nici măcar cvorumul, alegerile erau făcute și meciul pe cale să înceapă. Vicleanul copil de trupă (notă: părerea editurii) a reușit și nu prea să-l îmbrobodească pe junele Ely, distribuțiile fiind:
Leii în toamnă: Virgil, Gaby, Marean, Mitică, Andrei, Găbiță, Vasilică Ciupomoting
Lupii tineri: Nelu, Luci, Răzvan, Bebe, Tavi, Hercule, Bogdan, Ely
După cum lesne se observă, plusuri și minusuri peste tot. Leii îl au pe Găbiță,  sunt mai combinativi, au un vârf bont de meserie și doi fundași centrali deciși și buni în dueluri directe. Lupii au portarul naționalei Under..., doi fundași laterali cu greutate, doi mijlocași fanteziști, plus Ely, care iese din tipare.
Leii debutează în trompă, Andrei trage (totuși moale) în bară, Nelu e ghinionist și-și marchează autogol, Găbiță zburdă pe dreapta, trage la colțul lung, exact în zona în care Ciupo sprijinea bara, autogolgeterul dă se ferească, n-apucă și mingea atinsă de el cu genunchiul se duce în gol. Lupii echilibrează meciul, au ocazii mai multe, dându-i ocazia lui Virgil să se remarce și scorul se stabilizează la 5-3 pentru Lei, moment în care la teren apare Tudorică. Lumea avea diferite păreri (se discutase în prealabil despre transferul lui Luci la Lei, FUNCȚIE DE SCOR (sper că vrea să-și amintească Căpitanul), Tudorică e însă persuasiv și intră în joc, inițial la Lei, apoi în rocadă cu Luci, la campioni.
Evident, terenul începe să se încline, Lupii sunt în suferință și ajung la un handicap de patru goluri. Când se face rocada, încep să apară ceva speranțe, dar palide, mai ales că Hercule se supără pe Ely și nu dorește să mai joace, în ciuda rugăminților coechipierilor și a câtorva adversari. Oricum, meciul părea compromis, iar Leii au câteva ratări în cascadă absolut antologice, în care mingea pur și simplu nu vrea să intre, dar acum intervine și hazardul. Ely înghesuie două goluri, primim unul înapoi, se ajunge la minus2, când are loc momentul crucial: Tavi, pe postul lui din tinerețe de rătăcitor, primește o pasă pe linia de aut, preia așa doar cum el știe, fentează un adversar așa doar cum el poate și marchează cu sete, dintr-un unghi mai mult decât imposibil și sfidând orice regulă a geometriei și a fotbalului, printre bară și bietul Virgil, ieșit câțiva centimetri pe centrare. Câteva minute mai încolo Ely strecoară și el o bobiță, iar cum timpul era pe sfârșite, combatanții obosiți și ÎNTOTDEAUNA egalul supără mult mai puțin decât o înfrângere, un băiat ia inițiativa să oprim ostilitățile. Scorul? Undeva prin zona lui 10-10, mai important este că, la fel ca de fiecare dată, nucleul dur (minus Gaby, de ce oare?) a sărbătorit la iarbă verde și bere rece. Cu atât mai mult ieri, cu cât marele Ciupo, sărbătorindu-și al 62-lea ghiocel adunat în buchetul vieții, a onorat masa. Să fie primit, la mai multe, Maistre!

PS: Tavi, decât două și calde, preferăm trei și reci.

Mașina de goluri

odă(m) lui Vasilică

Nu-i puțin lucru să reușești să evadezi în fiecare vinere de acasă,(asta dacă nu greșești ziua și-o confunzi cu miercurea, când e zi de baie) sub pretexte într-atât de năstrușnice încât și ție îți vine greu să le mai crezi: că au băgat zarzavaturi proaspete la piață și ți-ai lăsat sacoșa la coadă, că te întâlnești cu colegii de facultate, că te-a rugat un prieten să treci pe la el să-i aștepți pensia sau foștii de la institut să-i ajuți la un sondaj, că te duci să iei mâncare la pisică (bine, voi n-aveți, dar faci un comision pentru tanti Doina de la 5) sau ai programare la coafor și la cosmetică.
Dac-ai nimerit și tramvaiul potrivit și direcția cea bună, ții minte și stația unde cobori, ești deja cu un pas mai departe. Ai venit cu o oră mai devreme, ai timp să discuți cu băeții, eventual să mai testezi din producția de țuică a lui N și, dacă posezi echipamentul la tine, la un moment dat apari vioi și pe teren. Nu faci nimic, doar te uiți la potențialii adversari și le ochești deja punctele mai slabe: unul se gâdilă, lu altu nu-i place despre tine și te marchează mai de la distanță, cu altul merge cu bancuri sau cu povestiri de când erai flăcău, îl adormi sau măcar nu mai e vigilent, unii chiar sunt mai distrați și uită de tine...
Dacă toate aceste lucruri le poate face și-un om obișnuit, de aici încolo se vede stofa de  mare campion, foarte puțini atacanți reușind să îngenuncheze generații întregi de bravi fundași, S,G, B, T, V, (din câte se observă, domnilor respectivi li s-a păstrat anonimatul, din motive de respect), M1 nu, că dă la oase și-ți mai ajustează și garderoba, M3 e prea slab ca să-l iei în serios și portari precum L sau N. Și totul după același unic și binecunoscut scenariu: G, E, M2 (mai rar) sau G3 avansează în terenul advers, driblează câte 2-3-4-5 apărători, sunt faultați, deposedați, revin, pasează și bravul nostru (care între timp aștepta cuminte, c-o mână ținându-se de bara din stânga, că tot timpul i-a plăcut de comuniști, pe Ana Pauker chiar a iubit-o, e drept, fără speranță... și cealaltă de șapcă, să nu i-o zboare vântul) intră pe recepție, fentează scurt linia porții, trage cu putere și!!!
Ceea ce , chiar de două ori, s-a întâmplat și ieri. Bravo ție, rușine nouă nici că mai contează!

E57: Gabi3- Bebe, Răzvan, Tavi- Tudor, Hercule, Eli - Vasilică
E 75: Nelu- Virgil, Gaby, Marean - Mitică, Chinezu, Bogdan - Găbiță
Scor final 4-4, după ce primii au condus cu 4-0! meciul terminându-se cu câteva minute mai devreme, din motive de creșterea tensiunii.

Până aici v-am adus eu. De acum încolo, liber la comentat.