Circ cu pelicani. Şi o focă

Duminică am prins, mai mult într-o doară, ultima reprezentaţie la Circo Aquatico Bellucci, iar experienţa a fost neaşteptat de distractivă, inclusiv pentru adulţi. Pelicanii şi pinguinii au fost primiţi ca nişte adevărate vedete, dar în poze n-au ieşit decât campionii, după cum se poate vedea...

Dar să ne întoarcem momentan la treburile noastre. Ultima zi de vineri a lui răpciune a adus iarăşi vreo 30 de grade pe teren. Echipele...

Pinguinii: Bebe, Gabi, Motanu, Mitică, Claudiu, Ely, Găbiţă.

Pelicanii: Luci, Tavi, Beţe, Popică, Robert, Cristi-g, Eddie.

Iniţial, când nu apăruse stranierul, ambii fraţi se poziţionaseră în terenul pinguin, niciunul nedorind să joace la campioni. Cum aşa ceva nu era rezonabil, le-am propus să-i împărţim prin tragere la sorţi, amândoi fiind de acord. Numai că apare Eddie nigerianul, care se poziţionează cât mai departe de Mitică, iar pelicanii îl adoptă imediat, în timp ce pretenţiile lor asupra jucătorilor se reduc la a-l cere insistent pe Luci, care era în poarta pinguină. Mutarea se petrece şi astfel începe un meci pe care aş fi mizat toţi banii că pinguinii îl vor câştiga. Iar asta pentru că, am mai spus-o şi astă iarnă, aproape întotdeauna vor învinge cei care sunt în stare să alerge. Când jucam la porţile de hochei se mai întâmpla şi pe dos, dar la astea de handbal sau la alea mari e aproape imposibil.

Scorul care merită consemnat este cel de 7-2 pentru pinguini, înregistrat până la mutarea pe terenul mare. Ştiu şi toţi marcatorii, eu (Găbiţă) - 4 bucăţi, din care două cu capul, Ely - două bucăţi, respectiv Tavi - un şut frumos din alergare, lângă bară, doar că era poarta sa..., şi marele neînţeles, Popică - ambele goluri.

După schimbarea terenului s-a mai jucat fotbal vreo 20 de minute, echilibrat, fără goluri! Ca portar,  nu prea am avut parte de şuturi, doar Cristi m-a încercat cu o bombă, apoi am avut o intervenţie prin alunecare la o situaţie cu poarta goală a lui Robert. Nici dincolo n-au prea fost ocazii, Ely începând să dribleze în exces. Faza zilei s-a produs la o intervenţie a lui Popică, portarul. La o altă acţiune prelungită a lui Ely, Popică intervine iniţial bine, prin alunecare, cade pe minge, se rostogoleşte, pune o mână pe ea, o trece pe sub picior, se întoarce pentru a o reţine sub burtă, dar... o scapă spre linia porţii, de unde Claudiu o expediază formal în poartă. Cel care jonglase cu mingea ca o focă îşi rumegă câteva secunde eşecul cu mâinile în şold, apoi izbucneşte: Băă, numai morţi am în echipă! :))) Pe domnul în cauză îl puteţi vedea mai jos, împreună cu secretara, desigur.

După aia a fost orice altceva decât fotbal. În timp ce apărarea pinguină a rămas serioasă, pe poziţii, ajutată şi de Mitică, pelicanii s-au întrecut în reproşuri şi au încasat gol după gol, opunând o rezistenţă minimă. Nici când s-a făcut schimbul Ely contra Luci nu s-a schimbat mare lucru, la un moment dat am oprit faza de atac întrebând dacă mai jucăm sau mergem acasă, fiindcă pelicanii din apărare deveniseră porumbei ai păcii.

La cârciumă umbla vorba că se face chetă pentru pensionarea golgeterului pelican, pe listă trecându-se destui  donatori, mai ales pelicani, dar despre asta vă poate spune mai multe casierul Motanu.