vineri, 18 februarie 2011

Pelicani, vi se pregăteşte ceva (bun!)

Motanu a dat un titlu de cinefil articolului anterior (după Tăcerea mieilor, mişto film), după care a dispărut din peisaj. Cum Tavi n-a mai scris, m-am gândit că n-ar strica să depăşim momentul şi să ne delectăm cu nişte faze de generic, "îndelung repetate la antrenamente", deci foarte posibil să le vedeţi şi astăzi la teren:


4 comentarii:

  1. Bravo,Gabita!Eu,cel putin,m-am delectat cu imaginile selectate de tine.Totusi imi este putina teama ca s-a deschis "cutia Pandorei" prin virulenta unor comentarii(apropo,s-a inregistrat un nou record de 46 de comentarii la cronica "Tacerea oilor"),dar sa fim optimisti si sa privim partea frumoasa a lucrurilor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred în adaptabilitatea oamenilor în general. Şi în a mea bineînţeles. Ştiu că suntem construiţi pentru a ne adapta mediului înconjurător, circumstanţelor. Şi totuşi, fiecare are defecte, incapacităţi de adaptare. Handicapuri le-aş numi. Nu, acelea fizice nu sunt defecte. Acelea sunt erori, ghinioane alături de care putem trăi. Adevăratele handicapuri se nasc la nivel mental şi comportamental. Când întâlnim dificultăţi de socializare sau dimpotrivă, suntem prea sociabili, cerşind afecţiune de la persoane mai puternice decât noi înşine.

    RăspundețiȘtergere
  3. Aşteptăm imagini şcoală şi cu pelicani, poate prind bine şi pentru antrenamentele pinguinilor. Aceştia pot folosii metoda adaptabilităţii la exemplul celor puternici, cum filozofic spunea pelicanul de mai sus.

    RăspundețiȘtergere
  4. ala mai durduliu care da in minge pare a fi Gigel. nu-i vad insa pe Gabita si pe Mitica. probabil ca primul deseneaza pe undeva inimioare si alalalt se uita la ele...

    RăspundețiȘtergere