Voda-Bogdan si plaiesii

Este pentru intaia oara cand titlul precede continutul cronicii mele. Regula spunea ca dupa ce recitesti cele scrise despre etapa gasesti si titlul. . .  pentru sinteza. Luand cele  intamplate vineri, oricum le-ai intoarce ajungi la concluzia de mai sus. Asa ca titlul l-am avut in buzunar din momentul incheierii partidei. La finalul meciului mi-a fost greu sa-mi ascund satisfactia infrangerii pinguinilor mei. Pare neverosimil, dar a fost chiar asa.

Acum la subiect. Pe o vreme perfecta pentru fotbal, pe terenul din spate-mijloc, la lumina naturala iar in ultima parte la cea a reflecoarelor s-au confruntat urmatoarele echipe stabilite de Doru si Mitica :

Piguinii : Virgil, Bebe, Cristi, Popicu, Mitica, Tavi si Vasea (repriza-1a) 

Pelicanii : Paul, Nelu, Doru, Razvan, Stelica, Bogdan+Vasea (repriza-2a)

Dupa cum se observa, cel putin doua absente importante, Gaby, decanul nostru de varsta si Ely vedeta de la polul opus. Fiind impari la numar s-a stabilit de comun acord ca pelicanii sa aiba om in plus in partea 2-a. Strategii complect diferite la alegeri. Doru nu a pierdut ocazia sa-si faca echipa din ”vedete de mana 2-a”, adica o echipa in care de mult afirma ca ar dori sa joace, apoi Mitica in ton cu felul lui a urmarit sa aiba ”valori” cat mai multe in preajma, pentru a duce de la bun inceput spre 100% certitudinea victoriei. Sigur, Doru alegand in felul lui, ii lasa lui Mitica ”crema”, adica ce-si dorea . Pai Virgil-eroul de data trecuta, Bebe-totdauna constant in joc precum ticaitul unui ceas elvetian, Cristi-guru incontestabil. . . pe doua roti, Popicu-venit dupa un joc de exceptie etapa trecuta, mandel- cu multa multa modestie top la bursa de valori in acest sezon de toamna (ha!), Vasea- cel mai versat si imprevizibil atacant din acest inceput de secol si mileniu. Ne intrebam cum naiba sa pierdem pentru ca dincolo nu prea erau atacanti, iar noi, cand ne uitam unii la altii, ne zambeam cu mult subinteles. In privirile lui Mitica si ale lui Cristi se putea citi un scor de 2 (doua reprize)x12g la 0 (o noua fila in Cartea recordurilor). Desi meciul a inceput cu un gol al lui Cristi evolutia evenimentelor dar si a scorului au contrastat din toate punctele de vedere cu presupunerile de inceput. Adica pinguinii nu au reusit sa lege aproape nimic. Nicio relatie intre jucatori, totul la intamplare.  Cei care ar fi trebuit sa dea consistenta si sa modeleze jocul intregii echipe (Mitica si Cristi) s-au complacut de cele mai multe ori intr-un joc individualist, fara orizont la nivel de echipa. Desi au facut amandoi risipa de energie, jucand asa au redus la maxim eficienta noastra, a celorlalti componenti ai echipei. De partea cealalta s-au instalat inca de la inceput o adevarata unitate de grup si o ambitie de a se ”bate si de a supravietui” onorabil cum rar am intalnit pe la noi. Au luptat cu totii exemplar, in frunte cu portarii, la inceput Paul, apoi Doru si spre final Nelu, apoi cu polivalentii Razvan si Stelica si incheind cu eroul-absolut al etapei, Bogdan. Lui i s-a adaugat in repriza secunda Vasea, care a renascut dupa ce in prima parte nu a reusit sa se integreze in niciun chip in jocului haotic al pinguinilor.

Dragii mosului asa se face ca la 1-0 pentru pinguini, Bogdan egaleaza cu un sut imparabil, de la distanta direct in vinclu. Realizare  magnifica, senzationala, ireala. Din acest moment pelicanii prind aripi, Bogdan punctand pentru 2-1 la final de prima repriza. Asadar, cu vedete mii si mii, cu om in plus si 1-0 in debut, ”bravii” pinguini pierd o repriza intr-un mod lamentabil. Sunt convins ca in acest moment median niciunul dintre albi-negri nu banuia ce avea sa se intample in repriza ce urma. Soarta tine cu cei curajosi, asa se zice si asa s-a intamplat si la noi. Aceasta a doua repriza incepe cu o noua lovitura de teatru. Pe fondul unei perioade in care noi incercam sa revenim cat de cat in joc si pe tabela de marcaj (acum Doru a facut minuni in poarta), Bogdan puncteaza pentru 3-1! Iar, incredibil. Greu-greu se mai lega ceva la noi. Cristi reuseste sa reduca scorul marcand cu un sut de la distanta, ca si primul de altfel. Actiune individuala, cu sut pe culoar liber creat de marcajul pelicanilor la  ceilalti din fata. Numai asa s-a putut marca vineri, caci prin actiuni colective nici nu s-a pus problema. Acesta a fost ultimul gol pinguin. A urmat perioada in care s-a desavarsit dezastrul nostru. Metodic, cu tenacitate si maxima eficienta, valorificand orice oportunitate si ajutati de bravii Stelica, Razvan si de ceilalti pe cand nu erau in poarta, pelicanul brunet alias Bogdan-voda mai puncteaza pentru 5-2, dupa ce in prealabil Vasea facuse 4-2, printr-un gol cum numai marele polonez Lato mai practica, adica a pus un lat precis si la timp la besica obiect-de-lucru.   Asta a fost. Eu am jucat slab, fara aplomb, fiind fascinat de lectia oferita de adversari.

            Victorie pe cat de meritata pe atat de spectaculoasa. M-am bucurat pentru ei deoarece am vazut prin acest rezultat rasplata unui joc si a unei mentalitati de grup pe care le impartasesc in totalitate. Voda-Bogdan a demonstrat prin ce a facut ca a transformat intr-un mod miraculos iarba din fata portii pinguine in cea mai frageda loboda sintetica.  Ave!