Alegeţi: cu sau fără alegeri

Vreme mohorâtă vineri şi un frig de-i clănţăneau ciorapii lui Tembelicus Popicus. Bineînţeles, ăia reşapaţi, unul maro şi celălalt galben, după culorile tradiţionale. Fraieretele avea însă să se bucure la final, deoarece, pe bază de şpagă credem noi, avea să se lipească la echipa câştigătoare. Care echipă, precum şi cea merituos învinsă, vă vor fi prezentate de unul dintre adjuncţii mei, brav numărător de cornere. Rezultatul, 3-1, după un meci disputat până aproape de final, în ciuda unui dezechibru destul de clar între cele două formaţii, cu scorul deschis de Gică, şut frumos la colţul lung, din alergare şi revenire a învingătorilor, gol văru' Dan cu capul după o centrare a lui Gabi, gol Gabi din penalti, după un henţ al lui Cătălin la lovitura de cap a aceluiaşi (bănuiala e că mingea se ducea cel mult în bară, dar nu mai contează) şi încă unul la spartul târgului.
Partea cea mai interesantă a avut loc însă, ca de multe alte ori, în prelungiri la Nea Nicu. Mitică, aflat într-o vervă deosebită (cu totul altceva decât pe teren, unde el şi cu Tavi, doi jucători de moral, trebuie bine montaţi ca să dea randament, ceea ce nu m-am priceput şi de aceea îmi cer scuze faţă de ei) l-a demascat pe Găbiţă cum că este trădător. După două coniace, mici sau mari, oricum binevenite, Împăratul a declarat că de acum înainte îl va da pe Găbiţă la adversari şi va juca cu el cu spatele. Ăla mic bineînţeles că a plâns, şi-a cerut iertare şi i-a pupat mâna în semn de respect şi împăcare. Bineînţeles, acum s-ar putea să nu-şi mai amintească, dar există martori.
Martori care au atacat încă o dată subiectul cel mai dezbătut din ultima vreme, dacă să se facă sau nu alegeri. Gabi şi cu Găbiţă sunt pentru, Stelică, Bebe şi în general Mitică (spun în general, pentru că hoţomanu le mai întoarce...) nu, dintre absenţi Tavi este total împotrivă, Paul vrea alegeri de mult, Luci şi Silică nu s-au exprimat, poate şi pentru că sexul lor, fotbalistic cel puţin, e cam incert. Ceilalţi sunt aşteptaţi să-şi dea cu părerea, dacă nu pe blog, cu prima ocazie la teren.

Ca să nu ziceţi că mă eschivez, părerea mea este că e preferabil să jucăm cât de cât pe osaturile vechilor echipe, eventual cu grija să nu fie prea mulţi puşti într-o singură parte. Motivul, unul cu totul personal, este că, eu cel puţin şi nu sunt singurul, joc cu mai multă încrâncenare dacă se fac alegeri şi nu cred că acesta este scopul. Venim doar să ne relaxăm, nu-i aşa?