Opt la opt, exact câți am fost

Bănuiam că buna tradiție a ultimelor săptămâni e pe cale să se păstreze, când Eli a sunat ca să-și anunțe sosirea alături de Ștefan, iar Virgil se zărea venind agale. Apariția unui Tudor ediție cu barbă, nerecunoscut de mare parte dintre purtătorii de ochelari, n-a făcut decât decât să ducă numărul combatanților la 16, mai degrabă bine decât rău, dar ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă alți obișnuiți ai casei (Luci, în pragul exmatriculării, cu două absențe consecutive și Nelu, cu oră la ginecolog) ar fi onorat masa. Probabil Marinuș n-ar mai fi prins un loc de titular, ceea ce (valabil de altfel și pentru alții) i se poate întâmpla oricum, dacă nu-și perie vocabularul.
Nu cunoaștem dedesubturile parlamentărilor dintre Eli și Mitică, știm însă ce-a rezultat.
Real Pătârlagele: Virgil - Gabi, Răzvan 1-1 - Tavi1, Bogdan1, Mitică1 - Tudorică1, Sică2
Atletico Crevedia: Paulică - Bebe, CristiB1? - Ștefan3, Eli2, Bețișor1 - Marinuș0, Vasilică-1
Cifrele nu înseamnă nu neapărat notele, ci numărul de goluri marcate. Ștefan a fost surpriza plăcută, mai ales prin acuratețea execuțiilor la finalizare, Sică (control bun al balonului, șut așezat, viziune) își face și el loc în echipă, fiind deocamdată terorizat de Mitică în fazele de atac (obișnuitul "dă-mi și mie, nene", al Căpitanului) și de Răzvan, atunci când doarme în apărare. Senzația cvasi-generală e că rezultatul a fost echitabil, aceasta, precum și căldura de iunie curat fiind și ideea celui ce a dat semnalul de plecare la bere. Real a deschis scorul prin Vasilică, "împrumutat" de la dușmani până la sosirea interului rătăcit(or) Tavi, după care Atletico a preluat inițiativa și, pe total, a fost echipa mai norocoasă, dacă e să ne luăm după numărul de bare și după monumentala ratare a lui Tudorică, singur cu mingea jos, la trei metri, central pe cadrul porții, Marinuș cu spatele, bea apă, apucă însă să se întoarcă și parează șutul. La faza următoare, CristiB prinde o torpilă leșinată, mingea îl lovește pe Răzvan, aflat la blocaj și, de la șase metri, ia o traiectorie arcuită și se duce în colțul porții lui Virgil, de altfel creditat cu câteva intervenții super-utile și fără conștiința încărcată la vreo reușită a inamicilor..
Dintre ghinioniștii etapei îi putem evidenția pe Bogdan, lipit în cele din urmă la gol, și pe Bețișor, autorul câtorva șmecherii în atac, inclusiv mingi lăsate să treacă printre picioare, menite să deruteze adversarul, ceea ce nu-i frumos. Iar ca pată de culoare ni se pare intersant că, probabil pentru prima dată în istoria recentă, conferențiarii Mitică și Marinuș au fost de acord cu un lucru, cum că Realul a avut echipă mai bună decât Crevedia. Dacă primul a fost lămurit repede, propunându-i-se un schimb de locuri, Căpitanul încă se mai izmenea la bere că ar fi trebuit să bată. Probabil se gândea că-l are pe Mihăiță în echipă, iar dincolo nu-i Eli...