Lejer, de iarnă . . .continuare

Orice s-ar spune sau s-ar scrie, decembrie rămâne o lună frumoasă. Nu neapărat la propriu,deşii nu ne-a dezamăgit până acum nici din punctul asta de vedere. Meteosensibilitatea motanului s-a dovedit extraordinară şi tot ce a anticipat s-a adeverit. Am avut parte de vreme bună în fiecare vineri, de combatanţi numeroşi,teren bun pe beton, dar cred că cel puţin acum două vineri se putea juca şi pe iarbă. Spun că e o lună frumoasă pentru că fiecare dintre noi simţim plăcerea lăuntrică firească a apropierii sărbătorilor de sfărşit de an,a onomasticilor,a colindelor,se fac cadouri, bilanţuri şi se pregătesc planurile pentru viitorul an. Nu prea e timpul şi de făcut performanţă. Pentru pelicani şi pentru marea majoritate a celor care înţeleg fenomenul "deziua5a" vârful de interes şi de maximă confruntare s-a consumat pe 19Nov (noi credem că este maxima anului) . Ce a urmat am rezumat în titlul precedentei mele cronici, iar meciurile din decembrie sunt în fapt acţiuni de relaxare, de mişcare, de sport şi sănătate. Lipseşte zvâcul adevăratei confruntări, el nu mai exisă, a fost epuizat luna trecută. Dragii noştrii pinguini mai încearcă să dreagă busuiocul sau să îngraşe omnivorul în ajun, dar nu mai ţine. Uitaţi-vă la comentariile lor. Sunt haioase, de multe ori subtile, ne face plăcere pe bune să le citim. Dar nici lor, cât de îndârjiţi ar fi, gândul le mai este la fotbal ci la fete, la fete handbaliste, la sticle golite, la snooker , ce să-i faci, la urma urmelor sunt şi ei pelicani ca şi noi. Ce s-o mai lungim, să lăsăm performanţa pentru la anu şi atunci mai vedem. Pentru mulţi dintre noi vinerea viitoare s-ar putea să fie ultima etapă pe anul ăsta. Hai să venim, să ne simţim bine şi să ne simţim ca fraţii ce suntem.