„TRACTORUL ARĂ, UZINA DOARME.”

CRONICA MECIULUI

Tractorul Victoriei > Bronson-Bebe, Ciprian, Motanu, Dan Pizzaru, Țolea, Adi Colonelu

Uzina Progresul Roșu > Găbiță-Popică, Bogdan, Gigs, Mihai, Mitică, Vasea

Scor final: 6 – 5 (pauză: 3 - 2)

Marcatori:

• Tractorul Victoriei: Adi Colonelu (2), Dan Pizzaru (1), Țolea (1), Motanu (1), Popică (autogol)

• Uzina Progresul Roșu: Mihai (2), Găbiță (2), Vasea (1)

Sub semnul întrecerii socialiste, mingea aduce biruința poporului muncitor!”

Tractorul Victoriei pedepsește rătăcirile Uzinei Progresul Roșu într-un duel de neuitat.

Vineri seara, sub lumina rece a proiectorului fabricii și sub ochiul vigilent al singurului, dar dedicatului spectator – tov. Cristi Astrahan, s-a consumat un nou episod din epopeea fotbalistică a clasei muncitoare.

Uzina Progresul Roșu, echipă cu tradiție în pase precise și muncă de echipă, a pornit meciul cu elan revoluționar, avându-l în avanpost pe Găbiță-Mihai, susținut de colegii de secție: Bogdan, Gigs, Popică, Mitică și Vasea.

În fața lor, Tractorul Victoriei a trimis pe teren o garnitură grea: Bronson-Bebe, Ciprian, Motanu, Dan Pizzaru, Țolea și Adi Colonelu.

Prima repriză – forțe echilibrate, planuri de atac încleștate

Startul meciului a fost o demonstrație de determinare. Uzina Progresul Roșu a deschis scorul prin Mihai, care a lucrat faza cu migala unui strungar ce pilește ultima piesă înainte de predarea la control, dintr-o pasă primită la timpul ei cu capul (la propriu și figurat) de la veteranul Vasea.

Dar Tractorul Victoriei, nu s-a lăsat intimidat și Țolea a egalat rapid, cu forța unui piston nou montat, arătând că în fabrică se lucrează la foc continuu.

La 3–2, pauza a prins ambele echipe cu salopetele ude de sudoare și cu privirile fixate spre victorie.

În tribună, tov. Astrahan comenta scurt: „Se joacă tare, dar lipsesc instrucțiunile de partid pe flancul drept!”.

A doua repriză – Tractorul pornește combinele de goluri, dar Uzina nu stă pe loc

După reluare, Tractorul Victoriei a turat motoarele. 

Golul lui Adi Colonelu a fost executat cu precizia unui sudor experimentat, iar Mihai, delegat din partea partidului Uzina a înșurubat mingea în plasă ca un mecanic ce montează ultima roată la un tractor de paradă.

Momentul culminant al meciului și, probabil, al întregului sezon a venit de la Motanu, care de la o distanță ce putea fi măsurată doar cu ruleta de la brigada de construcții, a expediat o minge cu traiectorie imprevizibilă, care a trecut printre degetele moi ale lui Popică – de parcă portarul ar fi fost deja cu gândul la ședința de partid post-meci.

 Momentul cand Mitică îl ceartă pe Motanu, pentru eurogolul dat.

 Motanu plictist de criticile lui Mitică, i-a întors spatele.

Lupta și scăderile de randament

Uzina Progresul Roșu, a suferit din cauza rotației haotice la posturile defensive – Gigs și Popică schimbându-se între buturi ca doi muncitori chemați ba la schimbul I, ba la schimbul III. Bogdan, Popică și Mitică nu și-au îndeplinit norma sportivă zilnică, iar Gigs a fost parțial limitat de o accidentare ce părea mai degrabă rezultatul unei ședințe prea intense la brigada de ridicări de greutăți.

De partea cealaltă, Tractorul Victoriei a avut și el câteva „defecțiuni tehnice” – Bebe a fost mai puțin prezent la fazele decisive, iar Bronson a început partida într-un ritm scăzut, ca un utilaj ce are nevoie de rodaj, revenindu-și abia în partea secundă.

Epilog

În ciuda eforturilor finale ale Uzinelor, Tractorul Victoriei a păstrat avansul, obținând o victorie muncită și meritată. Pe tabla de rezultate, 6–5 strălucea ca un plan cincinal îndeplinit înainte de termen.

Lozinca etapei:
„Mingea se pasează, norma se depășește,
În sport ca-n fabrică – totul se reușește!”

„Unitatea de producție sportivă continuă activitatea pe linie gastronomică”

Găbiță marchează decisiv în afara terenului – omagiul pentru fiul său Matei

După fluierul final al confruntării dintre Uzina Progresul Roșu și Tractorul Victoriei, brigăzile nu s-au împrăștiat către casele lor, ci au rămas pe baricade… doar că frontul de luptă s-a mutat de la teren la masa de protocol.

Tovarășul Găbiță, inspirat de victoria morală personală și de mândria paternă, a făcut cinste cu bere rece și pizza caldă, marcând astfel festiv ziua de naștere a fiului său Matei – viitor stâlp al sportului muncitoresc.
Să ne trăiască, Găbiță! – s-a auzit în cor, ca o lozincă a unității de grup.

Incidentul Popică – episod de impulsivitate controlată

Într-o încercare de a șterge din memorie momentele mai puțin glorioase dintre buturi, Popică a intrat direct în ofensiva… socială.

Cu aceeași hotărâre cu care apără, dar și cu aceleași scăpări de marcaj, el a atacat paharul cu bere în rafale scurte, dar repetate.

De la 5% la 12% – creștere peste plan

După o hidratare temeinică în sala de mese improvizată, colectivul a mutat baza de operațiuni pe terasa campusului.

Acolo, într-o demonstrație de voință și rezistență, s-a trecut rapid de la regimul lejer de 5% la turația maximă de 12%, depășind norma de producție alcoolică stabilită la începutul serii.

Zgomotul paharelor ciocnite se împletea cu râsete și amintiri din meci, iar planul cincinal al bunei dispoziții părea atins în primele două ore.

Unii se antrenează pentru lotul olimpic. Succes!

Concluzia cronicii:
A fost o etapă completă – sport, camaraderie, mândrie părintească și… o creștere procentuală spectaculoasă a conținutului de alcool în pahar.
Fotbalul muncitoresc a mai câștigat o bătălie, iar brigada rămâne pregătită pentru următoarea confruntare, pe teren și la masă.