Wake me up when September ends

Titlul vine de la o melodie mişto (http://www.youtube.com/watch?v=GKLntE2Y9dQ). Ca şi această lună septembrie, frumoasă ca femeia la 30 de ani. Tot 30 a fost şi vineri, fotbaliştii de ziua 5 fiind cruţaţi şi de data asta de ploaie. Pentru cât timp încă?

Pinguinii: Luci, Nelu Armeanu, Bebe, Motanu, Stelică, Gabi, Mitică, Eugen, Găbiţă, Gică.
Pelicanii: Cătălin, Virgil, Paul, familia Vasea, Tavi, Makaay, văru' Dănuţ, Tudor TVR, Popică.

Inflaţia de jucători crea impresia că va fi iarăşi un 0-0 de rahat, adică un fel de derby între L'anus şi Colon, două echipe care aproape există. Numai că n-a fost deloc aşa. Profitând de întârzierea lui Eugen, pelicanii îl condamnă în contumacie să joace la adversari şi până să-şi execute "Cuirasatul" pedeapsa scorul era deja 2-0 pentru guşaţi. Primul gol a fost reuşit de Dan, la un corner la care era luat în marcaj de Gabi, dar care nu vine cu el la scurt, unde încearcă să-l blocheze cel care ţinea bara, probabil Motanu, poate ar fi şi reuşit dacă lui Dan îi ieşea şutul în forţă, numai că nu loveşte în plin şi mingea se strecoară cumva spre colţul lung, bară-gol. Al doilea gol e de referinţă. Tudor îşi potriveşte mingea pentru şut undeva, aproape la centrul terenului, dar nimeni nu-l ia în seamă, mai şutase din poziţii mai clare mult peste poartă. Ei bine, de data asta prinde un şut splendid care coboară surprinzător înspre vinclu, un fel de folha-seca. Surprins şi el de traiectorie, Luci încearcă să scoată cu mâna, dar era prea târziu.
Pinguinii încearcă şi ei să reacţioneze, intră şi Eugen, dar nu la mijloc unde ar fi fost mai util, ci mai degrabă extremă. Pelicanii încep deja să nu mai joace nimic, se aglomerează în zona porţii, masivul Makaay se retrage în apărare de unde respinge tot ce zboară, de două ori cu nişte urlete de cavernă (dacă erau de tavernă, le toleram). Mitică începe să mişte şi el, dar n-ar fi trebuit să conştientizeze, fiindcă atunci când i se întâmplă asta trage şi când nu trebuie. Combinaţiile nu prea se leagă, lui Eugen nu-i iese ultima pasă, în schimb pe partea cealaltă Mitică îmi întoarce o minge pe centru, singur cu portarul, dar mă pripesc şi trag tare în portar. Din fericire, compensez cu o acţiune personală pe stânga, finalizată din viteză cu şut imparabil la colţul lung. La pelicani se mişcă iar trupele, iese Tudor mai mult din cauza unei probleme la inghinali decât pentru că-l chema datoria, dar intră Dan Cocoru, proaspăt coafat. Am fi continuat la paritate, numai că Popică trebuia să îşi facă numărul, se ia aiurea de Vasea jr, care se supără şi iese. De fapt, Popică s-a înjurat cu jumate din echipa proprie şi cu jumate din a noastră. Dar, după cum se va vedea, aşa funcţionează el, ca Meme, cu multă carne în gură...
În această perioadă de joc nu reţin vreo mare ocazie de gol a pelicanilor, poate doar un şut respins de Nelu în corner, dar care e posibil să nu fi prins oricum poarta. În schimb, pinguinii se străduiesc şi câteodată şi reuşesc. Mitică trage de două ori binişor, pe jos, dar nu are noroc să prindă poarta, la un corner Eugen dă un cap de unde vine mingea, tot puţin lângă, Gică, dornic să spargă gheaţa, protejează o minge şi finalizează din imediata apropiere a porţii, dar Cătălin nu desface picioarele. Cade şi golul egalizator, la un aut mă duc să primesc în centru şi, uitând de bunele maniere, îi arăt cu degetul lui Mitică unde trebuie să se demarce, în spatele apărării. Acolo îi şi lobez mingea, lovitură de cap frumoasă, de pe picioare, în vinclul opus. Imediat, Cătălin iese din poartă şi intră Cocorul. Aici ar fi trebuit să închidem meciul şi chiar am fi avut prilejul s-o facem. Eugen mă găseşte cu o pasă în centru, fac preluare directă pentru voleu, dar mă precipit şi şutez prea de sus şi deci prea sus. Primind o minge în unghi, Gică pivotează pe lângă Paul pe partea închisă, dar Cocorul închide bine la scurt, coafura rezistă.
Urmează faza la care se joacă meciul. Gabi (sau Luci) recuperează o minge în apărare, pe dreapta, primesc în tuşă cu Cătălin în spate şi întorc mingea în centru către Eugen care venea cu faţa, lansat. Prea lansat! Mingea îi vine puţin în spate, nu se întoarce după ea în speranţa că vine Gabi, dar care era prea departe, iar Cătălin interceptează lejer şi aruncă o minge plouată înspre poarta noastră, acolo unde Popică stătea la pomană în faţa lui Nelu, pe care-l maschează în săritură şi mingea cade în poartă. I-aş fi pus golul lui Cătătlin, dar Popică zicea că a şters-o. Direct la bere ai şters-o, perverso!