Gol, gol, goooooooooool!!!

 

Mai întâi, temă de casă pentru învățăcelu meu Adiță, care n-a fost cuminte și-a făcut buba, altfel prindea azi lotul lărgit. Asta e o poză în care îi știu și pe ăia de apar ascunși, așa că ia să te văd. Vaslisică, mucles!

Revenind la meci, mă bucur nespus c-am dat un gol superb de la Piața Matache, iar faptul că portar a fost una dintre victimele mele favorite nu face decât să-i crească valoarea. Am dat și cel puțin două pase de gol, dar acestea nu au fost valorificate după cum se cuvenea, probabil n-am jucat cu cine trebuie. 

Altă chestiune de remarcat este că, în ciuda unei victorii clare, cel puțin doi băeți de la învingători ( o să le spun  M&M, ca să nu-i recunoască toată lumea) erau șucăriți fleașcă la final, mai abitir decât cei de-o furaseră cu 9-3 sau 10-3, deja nu mai contează. Cică nu i-au băgat în seamă ăia mici, să le dea și lor mingiuca. Păi, Bețișor, Tavi și cu mine ce să mai zicem, c-am plecat  cocoșați?

Oricum, personajul cheie al meciului este Mihăiță Gigi Becali cel Bandit, care a ales primu, ca domnișoarele, și-a blindat echipa și a mai executat și-o manevră de geniu: a oferit primă de joc fundașului central advers și portarului (propriul portar, foarte important!) a lăsat mânjii să alerge și nici măcar n-a transpirat, într-un meci avut la discreție, chit că prima repriză s-a terminat cu-n scor strâns. 

Așadar, că deja ne-am plictisit, echipele:

Tomberonu Băneasa(9): Mihăiță, Marinuș, Bogdănel, Ciprian, Tudorică, Mitică, Andrei, Hercule

Spații Verzi 1 Mai(3): Doru, Bebe, RăzvanM, Tavi, Țolea, Ely, Găbiță, Valisică

Puține de zis în rest. Meci fără istoric, în ciuda scorului la pauză, probabil 4-3.Tomberonu a domninat cap-coadă, primul sfert de oră a jucat ca la handbal, masându-ne în propria treime, apoi ne-a pârlit pe contraatac. Andrei s-a distrat cu noi, la viteza pe care o are el nici nu trebuie să dribleze când e unu la unu cu fundașul, pur și simplu își dă mingea, mai întotdeauna pe dreapta, și te depășește în viteză. Hercule are cel puțin patru goluri, primele două cu capul, că tot spunea Robert că nu se poate așa ceva. 

Dar, cum orice necaz are și partea sa pozitivă, n-are nici un rost să mă plâng prea mult. Am plecat mai șmecher cu două beri ( de fapt, chiar trei, dar încă o dată spun că nu-i normal să să valorific io de fiecare dată sticle-goale cumpăr) și cu satisfacția că i-am dominat psihic pe doi dintre vechii mei clienți. Ceea ce nu-i lucru puțin...

PS:Faza meciului îi aparține, evident, lu Bogdănel și manevrei sale super, super-ingenioase de a ține colțul lung, PE DINAFARA PORȚII, atunci când adversarii bate(!) corner.