Dă și mie doi lei

Meciul terminat, combatanții răspândiți care încotro la umbră cu o sticlă în față, cronica pe jumătate scrisă, cu un titlu demn de filmele indiene cu happy-end "Domnului Profesor cu dragoste", scenariul și regia Mitică Căpitanu, goleador de meserie. Acum nu știm exact cine o fi misteriosul domn cu dedicația, nea Marinuș în persoană sau altcineva cu ceva mai multă școală și momentan lipsind din localitate, cert este că totul s-a schimbat cu 179 de grade, odată cu apariția intempestivă și pe bicicletă (una roșie, de damă!?!) a altui erou de desene animate, cunoscut sub numele Sudoru. Care m-a servit din prima, înainte chiar să-i mărturisesc că nu mi-a fost dor de el, cu replica din titlu. Voia și omu să-și ia și el o bere și n-avea prea mult mărunt la el...
Dacă personajului de mai sus nu i-a simțit nimeni lipsa, în afară de mama-soacră, ipochimenul ștergând-o pe furiș cu banii pe butelie, nu la fel se poate spune despre alt vechi mohican, alias Bețișor, reintegrat la bază pe post de titular, deocamdată în poartă. Iar revenirea sa a coincis cu prezența-record a anului, optsprezece amatori de joacă, de nu mai știa Silică pe ce degete să-i mai numere. Evident, ca de obicei în ultimele luni, s-a purces la alegeri, din câte am înțeles fratele Claudiu (care a șters-o înainte de final, făcând pe supăratul, motiv să "uite" de taxa pentru teren), cu fratele Eli, iar gurile rele spun că acesta din urmă l-ar fi acuzat pe mentorul său Cătălin de trădare, spunându-i că nu va mai juca niciodată (adică vreo două săptămâni...) cu el. Iată și echipele, denumirile lor fiind alese după ceea ce ne inspiră cei doi căpitani de conjunctură:
Echipa Lolek: Cătălin, Bebe, Ciulică, Eugen, Mitică, Claudiu, Lucică Messi, Bogdan, Stelică
Echipa Bolek: Bețișor, Paulică, Motanu, Virgil, Silivache, Eli, MMM, Gazel, văru Dan
Popor mult, așa că s-a încercat să se joace pe terenul mare, măcar pentru o repriză, înainte de a venii copiii la antrenament. Astfel, scorul la pauză a fost 1-0 pentru loleci, gol Lucică cu un șut frumos din alergare, deși bolecii au dominat mai mult și au ratat incredibil, cele două primadone chiar singur-singurele cu Cătălin, ca de obicei imperial. Mutarea pe sinteticul mic a generat, culmea, parcă ceva mai mult fotbal, iar bolecii, cu o apărare în care au excelat Virgil și Paulică (pe un post inedit, acela de fundaș-stânga) au împins și mai mult jocul și au întors scorul la 3-1, goluri Eli, văru și Găzel, cu o boltă pe spate, care i-a mai spălat din păcate. Spuneam aceasta pentru că ieri l-am văzut cam absent din joc, probabil cu gândul la cinstea ce urma să i-o facă după meci MMM, alias Marin Mână Moartă, proaspăt proprietar de Opel, aceasta după ce și-a vândut pempărșii, bicicleta  și abonamentul  reatebe ca să facă rost de numerar.
Meritul lolecilor este că nu s-au lăsat copleșiți de scorul nefavorabil și omul în minus și au început să preseze, aceasta și pe fondul apatiei mimozelor adverse. Astfel, două șuturi lângă bară, ambele la colțul scurt, autori Mitică, respectiv Bogdan, execuție oarecum ratată, după o pasă primită de la Cătălin, au confințit o remiză echitabilă, pe care eu personal o privesc chiar ca pe o mare victorie. Când îi ai drept coechipieri pe gemenii autogolului, și un punct e foarte bun...