Mult mai mult la mai puțin

Mărturisesc, cu oarecare jenă, că meciul de ieri este printre puținele la care am participat și am plecat fără să am idee cât a fost scorul final. Că am mâncat bătaie, și încă bine, este un lucru cert, fiind de altfel evident de la bun început și pentru o gospodină care putea să citească componența echipelor.
Cărăbușii: Bețișor, Gabi, Paulică, Andrei-fiul, Găbiță, Cătălin, Popescu, Vasea
Gândacii: Luci, Bebe, Răzvan, Stelică, văru Dan, Mitică, Eli
Primii au câștigat la zar și au primit drept cadou o parte mai mare dintre premianți, plus Vasea cadou. Soarta nemiloasă a făcut ca tocmai el să fie omul decisiv în prima repriză, când a scăpat de sub cvasi-supravegherea fundașilor adverși și a înscris două goluri de moral. Că au fost date în stilul carcateristic și că autorul lor a fost în rest anormal de nervos nici că mai contează, când a devenit gândac s-a scufundat în nota de mediocritate a noi sale echipe. Adică, Eli dă un gol superb din unghi, de la mijlocul terenului, după care cade psihic total, Mitică joacă la alibi, izolat în bandă și fără prea mare chef de joc, apărarea e făcută franjuri de combinațiile rapide ale zburătoarelor adverse, Luci face și el ce poate, chiar mai bine decât alte dăți, dar cea mai mare viteză a sa e statul pe loc, așa că totul s-a încheiat fără număr.
Am fi nedrepți să nu menționăm și meritele cărăbușilor. Bețișor și-a păstrat bagheta fermecată, respingând, ca fundaș, toate centrările adverse, apoi încuiând poarta. Paulică și cu Gabi au închis culoarele de pătrundere, ultimul (pe care mulți nu prea îl mai iau în calcul în ultima vreme și se păcălesc...) urcând și în atac, Cătălin, în nota obișnuită de lider al echipei. Dacă îl mai adăugăm și pe Andrei, mult mai bine pus la punct cu condiția fizică și pe Fata în iarbă, încălțată cu botine noi și în vervă de joc, nici nu ne miră catastrofa ce-au pățit-o Gândacii. Singurul noroc e că la învingători s-a găsit și un corp străin, pe care, de milă, l-am înbrăcat cu un șorț de colecție, că altfel nu ne ajungeau nici degetele de la picioare să ținem socoteala la goluri primite.
Având în vedere că s-a jucat într-o locație (sâc, Luci...) nouă, undeva în Parcul Herăstrău, după meci lumea s-a răspândit și mai abitir ca de obicei. Sperăm că fiecăruia i-a priit , acolo pe unde a consumat, chiar și șmecherilor care îi trimiteau pe alții la înaintare, să afle cât e berea în Herăstrău. Acuma fiecare cu propriul său standard, dar parcă nu se face să întrebi prin zonă dacă servesc la halbă...