Frământări...trecătoare

Îndrăznesc să afirm despre cele petrecute la etapa de vineri 25.05.20121 că au semănat teribil de mult cu capriciile vremii din chiar ziua amintită. După cum ştiţi, încă de dimineaţă şi până aproape de ora de începere a partidei au existat în permanenţă temeri că s-ar putea să fie probleme de natură meteo. Nu a fost să fie aşa pe durata desfăşurării partidei (MeteoMotanelului i-a ieşit şi de data asta pronosticul), dar pe înserat, aţi văzut cu toţii, ce rupere de nori a fost în diverse cartiere din Bucureşti.

La fel şi cu noi. Incertitudinea plana  dacă va veni sau nu Sile. Nu a făcut-o , superstarul universal nerefăcându-se după accidentarea de vinerea trecută. La fel cu Găbiţă, care, dimineaţă , pe blog, oferera informaţii despre jocul bun făcut joi seara cu cealaltă echipă, sugerând astfel că e în mare formă , dar pe la ora 14-30 anunţa tot pe blog că, din nu ştiu ce motive, nu se va putea conta pe el.  Ghinionul pelicanilor a fost că nimeni dintre pinguini nu a mai citit textul, pentru a răspândi telefonic vestea. Aproape sigur la teren ar fi venit doar Mitică şi “fraţii Costea“-Ely+Claudiu , care nu prea le au cu grupul nostru, exceptând perioada jocului propriu-zis, şi astfel, supercampionii ar fi câştigat lejer… la “masa verde”.    

Din aceeaşi gamă de evenimente incerte şi “perturbatoare” au făcut parte şi venirile cu întârziere ale lui Tavi, Cristi-g şi apoi Mihai-t, situaţie care a condus  la oprirea meciului început pe terenul mic şi reluarea lui pe terenul mare.

În aceste condiţii, într-un final agitat şi după discuţii privind componenţa şi omul în plus, s-au putut consemna următoarele echipe :     

Pelicanii – Cătă, Balaurul, Tavi, MihaiS, Popicu, varul-Danuţ, Claudiu, Tudor si Cristi-g ,

Pinguinii– Lucian, Bebe, Motanu, Gaby, Stelica, Mitică, Ely şi Mihai-t  .

Aparent, misiune facilă pentru pelicani. Realitatea a arătat însă cu totul altfel. Fără un coordonator în teren de clasa lui Cătă (acesta rămânând tot timpul în poartă), pelicanii au dominat pe ansamblu, dar steril, fără prea multe şuturi la poartă sau combinaţii din acelea , rapide şi în valuri succesive, care în afară de spectacol fac şi diferenţa pe tabela de marcaj.  Aşa a rezultat o dominare oarecum deslânată, cu faze la întâmplare şi desigur cu rare ocazii de poartă. De partea cealaltă, pe durata întregului meci, s-a observat un plus de ambiţie şi dorinţă de a obţine un rezultat onorabil în lipsa Vitezistului, supervedeta pinguină care, la acea oră, se gândea la apropiata croazieră pe Dunăre, garnisită din plin cu gulaş şi vin de Tokai. Tactica pinguinilor a rămas aceeaşi pe toată durată meciului: apărare ermetică şi contraatac în oricare din situaţiile care ofereau această posibilitate. Chiar şi în aceste condiţii pelicanii au condus de două ori, cu 1-0 şi 2-1, dar de fiecare dată au fost egalaţi. De altfel scorul final a şi fost de 2-2. Ce e interesant e faptul că la un moment dat, cum de multe ori se întâmplă în atare situaţii, ultimul venit, pleacă primul…ca să compenseze, nu? Aşa că Mihai-t ridică ancora (scorul era 2-1), Tudor trece la pinguini şi în plină dominare pelicană, la o fază complet anonimă, mingea  respinsă departe, până în preajma careului pelican, ajunge între doi fundaşi şi proaspăt convertitul Tudor. Aici are loc un carambol din care doamna beşică o ia paralizant de încet, dar sigur, către colţul drept al porţii supercampionilor şi se strecoară în plasă.

La acest scor reapar, din păcate, practici vechi de “spargere a partidei” prin părăsirea terenului de către unii nemulţumiţi. Desigur, pentru noi cunoscătorii fenomenului, a fost simplu să deducem mobilul gestului: acesta este păstrarea rezultatului. Măcar de ar fi fost un gest făcut cu ştaif, aşa ….fsss.

După asta s-a mai jucat ceva, cu efective reduse şi rearanjate, doar pentru a face mişcare şi a mai estompa câte ceva după “furtuna” stârnită de dezertăriile despre care vorbeam şi al comentariilor ce au urmat.  

Autorii golurilor :

1-0       , Popicu , excelentă lovitură de cap, la vinclu, după o centrare splendidă de pe dreapta  a  lui Cristi ,

1-1 , Mitică , reluare cu latul după un contraatac fulgerător purtat de junele  Ely, ce a trecut în fuleu de doi fundaşi (sigur, al doilea a fost subsemnatul) şi a pasat precis, în lateral, la marele Căpitan ,

2-1 ,  celălalt june, Claudiu, care a şutat puternic, pe jos, de la circa 12m, subsemnatul, aflat pe traiectorie, reuşind să se dea în lături la timp din calea proiectilului care a lovit colţul din stânga porţii bravului şi apreciatului portar “L cu punct”, acesta neavând nicio vină pentru golul primit, fiind mascat.

În fine ,

2-2 , Tudor, aşa cum am arătat mai sus.    

După toate aceste păţanii, adunaţi la nea Nicu, mulţi pelicani şi pinguini şi-au înecat împreună amarul şi bucuriile cu lichide penetrante din galantarul vestitei prăvălii, servite cu graţie de tanti Geta,  .   

Începând cu ora 19-30, a început afară potopul finalului de zi. Aici, înecate  au fost doar canalizările suprasolicitate.