Cronică de culise

Priviţi cu atenţie fotografia de mai sus. Este rarisimă. A fost surprinsă cu "camera ascunsă" vineri 15.10.10 în jurul orei 14,00 la reunirea lotului de pinguini. Se întâlneau înaintea meciului la o şedinţă tactică secretă, departe de ochii lumii şi ai presei. Meciul era foate important şi trebuia făcut ceva pentru vindecarea orgoliului rănit după ce o parte din presă reuşise să le demonstreze săptămâna trecută un lucru ştiut şi de un pici de clasa IV-a anume că fotbalul se aseamănă uneori cu tenisul (vă amintiţi). Situaţia nu trebuia depistată, motiv pentru care s-au izolat pe o minusculă insulă plutitoare cu specific arctic, fabricată artificial pe lacul Herăstrău, foarte aproape de prima palmă de pământ a Muzeului Satului. Folosind metode specifice corespondentul nostru special Pelican Radu Tănase a surprins instantaneul de mai sus. Se poate observă foarte clar în stânga imaginii momentul în care işi lua avânt şi pleca spre Băneasa pinguinul Găbiţă care primise ordin să aducă neapărat pe MihaiTenismanul. De ce? Gândeau ei că astfel vor reuşii să rezolve mai uşor şi mai profitabil problema apropierii celor două sporturi în meciul care urma. De asemenea PRT a apelat şi la mijloace specifice (rachie d-aia bună de la nea Nicu şi tanti Geta care dezleagă orice limbă) şi a aflat de la baciul care păzea faleza muzeului că locul secret de întălnire al pinguinilor precum şi mijloacele tehnice necesare realizării blocului de gheaţă fuseseră alese de un celebru bioterapeut naturist (avea şi diplomă de inginer frigotehnist) din Tibet pe nume Guiţ-Miao-Ping. Insula artificială era destinată în fapt desfăşurării şedinţelor psihofortificante, cu caracter ambulatoriu, atât de necesare în momentele de excitare sau cădere a fondul psihic din dotarea unor pinguini . De ce este rarisimă fotografia? Pentru că după folosire, insula , care formează şi un cadru natural apropiat celui de baştină al pinguinilor, este dată la topit şi astfel orice urmă dispare. Diabolic savantul ăsta.
Apoi, după ce a trecut pe la Pavilionul H unde a făcut ceva cumpărături , PRT s-a grăbit să ajungă în Agronomie. Aici meciul era pe sfârşite. Văzând el un spectator cam plictisit se apropie, după care îl întrebă ce părere are despre cele întâmplate până atunci pe terenul de joc. Omul s-a scărpinat la ceafă şi zise cam aşa : ”Dle n-am prea văzut mare lucru. Nici nu ştiu cine joacă , dar aştia din stânga (arată către pelicani-n.r.) deşi au jucat mai bine până acum, sunt conduşi, iar ăştelalţi (arată în dreapta) de când au dat gol parcă sunt exaltaţi, vociferează, se lăudă între ei gen - bravo motane - Mitică v-a salvat – unul chiar începuse să facă versuri aproape cântate, cred că pentru a-l lăuda tot pe motan, n-a prea apucat să termine pentru că la o centrare beşica l-a lovit în frunte – zău aşa, n-am înţeles nimic, d-aia o să şi plec, nu mai trec pe aici, am pierdut timpul ”. PRT i-a spus ceva despre cei din teren dându-i şi un bilet cu adresa blogului şă-şi exprime direct părerea, dacă doreşte binenţeles. Omul plecă.
Rămas singur PRT avea o singură nedumerire. De ce MihaiT juca la pelicani? Mai târziu a aflat că dl. profesor de sport (la propriu), cu fair-playul în sânge , a cerut să joace la pelicani ( din lotul pelicanilor lipsea dubleta de aur-citiţi Eugen+Popicu). Ţinând totuşi la pinguinii lui şi cunoscându-le situaţia de dinainte de meci, le-a sugerat noilor lui parteneri să se lase bătuţi. Aceştia l-au ascultat şi si-au adus aminte că totuşi pelicanii este prieteni cu pinguinii . Asta a fost tot.

PS-S-au jucat două meciuri. Firesc, în ambele au câştigat simpaticii pinguini (2-0 şi 3-1).