Prima zi liberă la Mundial? Am avut noi grijă să compensăm. Pentru că juniorii au intrat în vacanţă, ne-am putut extinde cât am vrut. De fapt, cât am putut. Practic, s-a jucat un meci şi jumătate, până când... Dar să nu anticipăm.
Echipa A: Găbiţă, Bebe, Motanu, Tavi, Beţe, Ely + Bogdan, monedă de schimb
Echipa B: Luci, Stelică, Eugen, Cătălin, Mitică, Popică.
Spre surprinderea lui Ely, care făcuse alegerile cu Cătălin, eu (Găbiţă) decid să stau în poartă. Am nimerit cea mai solicitantă şi stresantă săptămână din an în plin campionat mondial, am adormit fără excepţie la toate meciurile de noapte, iar colac peste pupăză nici n-aveam încălţări competitive. Aşadar, cu un chef care tindea spre zero, am început ca portar, ceea ce l-a transformat pe Ely în factotum pe faza de atac. Totuşi, reuşeşte primele două goluri cu şuturi frumoase, apoi maşinăria de pase a Echipei B se pune în funcţiune şi aceasta trece la conducere. Scorul oscilează, echipele conduc pe rând, dar cu o diferenţă nu mai mare de două goluri. În a doua jumătatea meciului, cu Bogdan trecut la adversari, Echipa A scade în eficienţă (Ely ratase singur cu Luci de câteva ori!), aşa că fac schimb cu Tavi în poartă. Mişcarea nu se simte imediat, teneşii uşori în care eram încălţat alunecau groaznic pe terenul era încă ud de la ploile căzute toată săptămâna, inclusiv vineri! Totuşi, în cele din urmă, reuşim desprinderea la 3-4 goluri, diferenţă pe care o menţinem o bună bucată de timp, ba chiar intrăm cu ea în prelungirile meciului, adică în... cea de-a treia jumătate a meciului! Perioada îi prieşte lui Bogdan, care înscrie pentru B, apoi, după 20 de minute, îl cerem înapoi. Cu toate astea, Echipa B se apropie în mai multe rânduri la un gol, dar Echipa A reuşeşte mereu să puncteze, apoi B se apropie iar şi tot aşa. Toată lumea era deja epuizată, cu toate astea nimeni nu pleca şi nici n-a avut nimeni inspiraţia să propună un termen-limită. Bogdan este din nou protagonist, de data asta înscriind ultimul gol al Echipei A! Dar adversarii revin şi reduc iarăşi diferenţa la un singur gol. A fost momentul în care cineva a propus să mai jucăm pânâ se mai dă un singur gol, adică ori egal, ori diferenţă de două goluri pentru A. După cum se va vedea, nu am putut să ne ţinem de convenţia asta, aşa că, după părerea mea, fiindcă o să ne tot întâlnim cu situaţia asta, ar fi bine să stabilim limită de timp încă de la ora 5. În fine, cu ultimele puteri, fiecare echipă încearcă să dea lovitura. La un contraatac, găsesc o pasă printre pentru Ely, care scapă a n-a oară singur cu Luci, driblează în lateral, iar o mai întoarce, o mai freacă, iar când dă la poartă, Popică face henţ pe linia porţii. Şi n-a lipsit mult să-şi salveze echipa cu acest penalty, cam ca Suarez acum 4 ani, dar el a semănat cu Suarez de acum, numai că muşcă mai mult din coechipieri! :)
În fine, la faza penalty-ului, mulţi se aşează deja pe băncile din lateral, sperând ca această să fie ultima fază. Însă Cătălin respinge în corner şutul lui Ely, Luci se duce după minge şi dărâmă la propriu poarta de acces în teren :)), iar după ce o ridicăm şi o rezemăm de gard, nu mai am cui să bat cornerul, fiindcă cei de pe margine n-au mai găsit puterea să revină în teren...
Nu ştiu cât a fost scorul final, poate 15-14, iar ca goluri Ely - multe, Găbiţă - 3, Motanu, Beţe, Tavi - câte un gol, poate două, plus Bogdan - ultimul gol, în timp ce Cătălin, Mitică şi Popică şi-au împărţit mai democratic golurile, cred că a mai dat şi Eugen, dar şi nelipsitul Bogdan, aflat în zi de graţie.
luni, 30 iunie 2014
sâmbătă, 21 iunie 2014
Fotbal cu peripetii...
Dar sa nu anticipam si sa descriem pe scurt aceasta ciudata zi de vineri; dupa atatea zile cu ploaie, iata ca ajung in Agronomie pe soare, insa surpriza, de abia ma strecor cu bolidul printre zeci de masini si toate terenurile sunt ocupate de o multime de copii sustinuti de pe margine de catre parinti, bunici si alte rude. Aflu ca trei zile baza esre ocupata cu o competitie zonala a echipelor de copii.
Ce facem in aceste conditii? Asteptam sa ne strangem toti, Gabita(tartorele grupului) aranjeaza ceva la telefon, ne urcam in cele 5 masini disponibile si Baneasa "ne cheama", cu o mare aglomeratie in zona Pietei Presei Libere.
Ajungem cu chiu cu vai la terenul din Baneasa si cei 13 viteji sunt repartizati de catre Gabita si Catalin in doua grupe.
Echipa Pi(G): Tavi, Stelica, Razvan, Paul, Gaby, Vasea si Gabita.
Echipa Pe(C): Matei(imberbul), Bebe, Popica, Mitica, Elly si Catalin.
Ca moneda de schimb, Vasea va trece la ceilalti la jumatatea meciului. Atentie! Motanu ma urmareste in timp ce scriu cronica si ma corecteaza; aceasta actiune de spionaj se va lasa cu donarea a 2 beri cronicarului. Asadar, o echipa cu multi aparatori, dar cu omul in plus, contra uneia cu mai multi atacanti si mult mai tanara. Contrar asteptarilor, meciul curge in favoarea primei echipe si scorul se face 3-0 cu 2 g. ale lui Gabita( care n-are mila de firavul, dar curajosul sau fiu Matei, aparatorul portii adverse) si unul al lui Gaby-seniorul. Ca de obicei, cand este condus, Elly se enerveaza, nu se mai concentreaza, se cearta cu ai lui, randamentul scade, jocul nu merge etc.Totusi reduc din handicap la 3-1, apoi se face 5-2 cu doua pase reusite de Vasea catre Gabita care concretizeaza pe tabela, moment in care mingea sutata puternic de Cata se duce peste gard, de n-o mai gaseam(scena s-a mai repetat de cateva ori). Dupa reluarea jocului se face repede 7-2 si cu un gol marcat de Vasea, servit de Gabita, la aceasta actiune intervine si Matei prin plonjon la picioarele lui Vasea, fiecare dintre cei doi temandu-se sa nu-l fi lovit pe celalalt. Si ca sa fie multumit Motanu care spioneaza in continuare fara pic de rusine, Vasea a mai suferit o cadere spectaculoasa pe spate in timp ce tot se retragea in asteptarea unei pase de la Gabita care n-a mai venit, in schimb sosind caderea...Ma doare si acum buca-fesa stanga ca si grumazul-gatul dupa acea autocadere pe spate, sper sa nu fi patit nimic grav.Pe fondul oboselii primei echipe, oastea mai tanara strange randurile si incepe sa se apropie pana la 8-6 cand Vasea " tradeaza" si trece dincolo facand un joc bun in aparare, noua sa echipa primind doar un singur gol si marcand trei, astfel ca scorul devine egal 9-9 , care va fi de altfel si scorul final.Daca la prima echipa, Gabita a marcat grosul golurilor, adica vreo sapte, pentru ceilalti au punctat Cata, Elly si Pope cate 2-3g. fiecare, restul( daca a mai ramas ceva) fiind opera lui Mitica. Presiunea la poarta lui Tavi si in final a lui Paul a crescut constant, s-a si ratat destul de mult( in special P.) si probabil ca "tinerii" ar fi castigat daca se continua joaca...
Drumul a continuat cu peripetii si la intoarcere spre carciuma lui Nea Nicu unde s-au tras concluziile de rigoare.
Asadar, o victorie si un egal. D.p.d.v. al cronicarului, palmaresul disputei din Baneasa pe terenul de langa Turnul Intact este multumitor si putin a lipsit sa nu se soldeze cu doua victorii daca nu se termina brusc meciul la ora 18,00.
Asteptam comentariile voastre!
Ce facem in aceste conditii? Asteptam sa ne strangem toti, Gabita(tartorele grupului) aranjeaza ceva la telefon, ne urcam in cele 5 masini disponibile si Baneasa "ne cheama", cu o mare aglomeratie in zona Pietei Presei Libere.
Ajungem cu chiu cu vai la terenul din Baneasa si cei 13 viteji sunt repartizati de catre Gabita si Catalin in doua grupe.
Echipa Pi(G): Tavi, Stelica, Razvan, Paul, Gaby, Vasea si Gabita.
Echipa Pe(C): Matei(imberbul), Bebe, Popica, Mitica, Elly si Catalin.
Ca moneda de schimb, Vasea va trece la ceilalti la jumatatea meciului. Atentie! Motanu ma urmareste in timp ce scriu cronica si ma corecteaza; aceasta actiune de spionaj se va lasa cu donarea a 2 beri cronicarului. Asadar, o echipa cu multi aparatori, dar cu omul in plus, contra uneia cu mai multi atacanti si mult mai tanara. Contrar asteptarilor, meciul curge in favoarea primei echipe si scorul se face 3-0 cu 2 g. ale lui Gabita( care n-are mila de firavul, dar curajosul sau fiu Matei, aparatorul portii adverse) si unul al lui Gaby-seniorul. Ca de obicei, cand este condus, Elly se enerveaza, nu se mai concentreaza, se cearta cu ai lui, randamentul scade, jocul nu merge etc.Totusi reduc din handicap la 3-1, apoi se face 5-2 cu doua pase reusite de Vasea catre Gabita care concretizeaza pe tabela, moment in care mingea sutata puternic de Cata se duce peste gard, de n-o mai gaseam(scena s-a mai repetat de cateva ori). Dupa reluarea jocului se face repede 7-2 si cu un gol marcat de Vasea, servit de Gabita, la aceasta actiune intervine si Matei prin plonjon la picioarele lui Vasea, fiecare dintre cei doi temandu-se sa nu-l fi lovit pe celalalt. Si ca sa fie multumit Motanu care spioneaza in continuare fara pic de rusine, Vasea a mai suferit o cadere spectaculoasa pe spate in timp ce tot se retragea in asteptarea unei pase de la Gabita care n-a mai venit, in schimb sosind caderea...Ma doare si acum buca-fesa stanga ca si grumazul-gatul dupa acea autocadere pe spate, sper sa nu fi patit nimic grav.Pe fondul oboselii primei echipe, oastea mai tanara strange randurile si incepe sa se apropie pana la 8-6 cand Vasea " tradeaza" si trece dincolo facand un joc bun in aparare, noua sa echipa primind doar un singur gol si marcand trei, astfel ca scorul devine egal 9-9 , care va fi de altfel si scorul final.Daca la prima echipa, Gabita a marcat grosul golurilor, adica vreo sapte, pentru ceilalti au punctat Cata, Elly si Pope cate 2-3g. fiecare, restul( daca a mai ramas ceva) fiind opera lui Mitica. Presiunea la poarta lui Tavi si in final a lui Paul a crescut constant, s-a si ratat destul de mult( in special P.) si probabil ca "tinerii" ar fi castigat daca se continua joaca...
Drumul a continuat cu peripetii si la intoarcere spre carciuma lui Nea Nicu unde s-au tras concluziile de rigoare.
Asadar, o victorie si un egal. D.p.d.v. al cronicarului, palmaresul disputei din Baneasa pe terenul de langa Turnul Intact este multumitor si putin a lipsit sa nu se soldeze cu doua victorii daca nu se termina brusc meciul la ora 18,00.
Asteptam comentariile voastre!
sâmbătă, 14 iunie 2014
Remember
Prunea, Stelea, Dan Petrescu, Prodan, Mihali, Selymeș, Belodedici, Lupescu, Gică Popescu, Dorinel Munteanu, Răducioiu, Hagi, Ilie Dumitrescu. Plus Panduru, Vlădoiu, Iulian Chiriță, Viorel Moldovan, Gâlcă, Papură, Stângă, Marian Ivan, Fane Preda, antrenori Puiu Iordănescu, Țiți Dumitriu, Gabi Balint și Țețe Moraru, doctor, același etern Pompiliu Popescu, conducătorul delegației Mircea Sandu, semănând pe atunci izbitor cu Burleanul de astăzi.
Mai sunt câteva zile și se împlinesc douăzeci de ani de la ultima (unii ar spune și singura...) prezență notabilă a României la un campionat mondial. Dacă ai creierul (mă rog...) încețoșat de ură a lui Banciu, care vede în sport un eventual singur merituos, ocupantul locului unu, iar restul doar gunoaie de umplutură, un sfert de finală de CM nu este cine știe ce scofală, dar dacă mintea te duce cât de cât nu poți decât să aduci o normală reverență unei performanțe de excepție.
Mi-aș dori să mă înșel, dar îmi este greu să cred că naționala va obține prea curând (cu îngăduință, vreo treizeci de ani, să-i prindem și noi) un rezultat mai mare decât acel 3-1 cu Argentina din optimi (https://www.youtube.com/watch?v=99n3XG1kB-E). Nivelul competiției, valoarea adversarului, jocul excepțional, golurile de mare manual, constituie o referință greu de atins, culmea fiind că tot tricolorii ediției '94 au fost cei mai în măsură să ridice ștacheta. Dar dacă în fotbal se întâmplă să câștigi și jocuri pe carenu erau ale tale, tot atât de bine poți pierde atunci când nu meriți. Și mă refer la meciul cu Suedia, unde în orice caz nu am fost sub ei, chit că am egalat târziu la unu, am avut om în plus, am luat un gol antologic (din păcate...), am avut penalti în plus la loviturile de departajare, dar Dan Petrescu și cu Belo ne-au făcut rezervările la avion. Rezumatul meciului îl puteți urmări mai jos, iar faza-cheie începe pe la minutul 6:50, când începem să ne curățăm pe mâna lui Lupescu. Iată referința: https://www.youtube.com/watch?v=MxATCE2Dkgs
Și atunci, ca și acum, regretul meu cel mare este nu neapărat ratarea echipei în sine, cât, mai ales, a lui Hagi, care merita mai mult de la fotbal. La fel, Ilie Dumitrescu, excepțional în meciul cu Argentina, două goluri și o pasă de gol, plus câteva faze sclipitoare și un altruism de care nu-l credeam capabil, Răducioiu, un vârf care promitea extrem de mult, sunt doi fotbaliști care, din păcate, au fost nevoiți să se mulțumescă cu puțin. Lor li s-ar putea adăuga Sabău, accidentat la acel moment, și feblețea multora, Lăcătuș, sărit din schemă de nea Puiu, cel care avea să-și ceară iertare în mod public, două decenii mai târziu.
* * *
Vineri, complexul din Agronomie a găzduit întâlnirea dintre Recolta Tărtășești, în formula Lucică, Bazil Boli Silibocea, Răzvan, Bebilă, Cătălin, Mitică, Eli și Sănătatea Târgu Vitan, în componența Stelică, Gabi, Robert, Găbiță, Claudiu, Tudorică, Marinică și Bogdan. Au câștigat primii, se pare cu 9-8, mai multe amănunte de la MVP-ul partidei, fundașul dreapta al campionilor, Silibocea BB.
Mai sunt câteva zile și se împlinesc douăzeci de ani de la ultima (unii ar spune și singura...) prezență notabilă a României la un campionat mondial. Dacă ai creierul (mă rog...) încețoșat de ură a lui Banciu, care vede în sport un eventual singur merituos, ocupantul locului unu, iar restul doar gunoaie de umplutură, un sfert de finală de CM nu este cine știe ce scofală, dar dacă mintea te duce cât de cât nu poți decât să aduci o normală reverență unei performanțe de excepție.
Mi-aș dori să mă înșel, dar îmi este greu să cred că naționala va obține prea curând (cu îngăduință, vreo treizeci de ani, să-i prindem și noi) un rezultat mai mare decât acel 3-1 cu Argentina din optimi (https://www.youtube.com/watch?v=99n3XG1kB-E). Nivelul competiției, valoarea adversarului, jocul excepțional, golurile de mare manual, constituie o referință greu de atins, culmea fiind că tot tricolorii ediției '94 au fost cei mai în măsură să ridice ștacheta. Dar dacă în fotbal se întâmplă să câștigi și jocuri pe carenu erau ale tale, tot atât de bine poți pierde atunci când nu meriți. Și mă refer la meciul cu Suedia, unde în orice caz nu am fost sub ei, chit că am egalat târziu la unu, am avut om în plus, am luat un gol antologic (din păcate...), am avut penalti în plus la loviturile de departajare, dar Dan Petrescu și cu Belo ne-au făcut rezervările la avion. Rezumatul meciului îl puteți urmări mai jos, iar faza-cheie începe pe la minutul 6:50, când începem să ne curățăm pe mâna lui Lupescu. Iată referința: https://www.youtube.com/watch?v=MxATCE2Dkgs
Și atunci, ca și acum, regretul meu cel mare este nu neapărat ratarea echipei în sine, cât, mai ales, a lui Hagi, care merita mai mult de la fotbal. La fel, Ilie Dumitrescu, excepțional în meciul cu Argentina, două goluri și o pasă de gol, plus câteva faze sclipitoare și un altruism de care nu-l credeam capabil, Răducioiu, un vârf care promitea extrem de mult, sunt doi fotbaliști care, din păcate, au fost nevoiți să se mulțumescă cu puțin. Lor li s-ar putea adăuga Sabău, accidentat la acel moment, și feblețea multora, Lăcătuș, sărit din schemă de nea Puiu, cel care avea să-și ceară iertare în mod public, două decenii mai târziu.
* * *
Vineri, complexul din Agronomie a găzduit întâlnirea dintre Recolta Tărtășești, în formula Lucică, Bazil Boli Silibocea, Răzvan, Bebilă, Cătălin, Mitică, Eli și Sănătatea Târgu Vitan, în componența Stelică, Gabi, Robert, Găbiță, Claudiu, Tudorică, Marinică și Bogdan. Au câștigat primii, se pare cu 9-8, mai multe amănunte de la MVP-ul partidei, fundașul dreapta al campionilor, Silibocea BB.
luni, 9 iunie 2014
Simona, Fenomenul si Turneul
Aceasta prima saptamana de vara a
fost dominata de parcursul magnific al Simonei Halep la Rolan Garros. Abia acum, dupa ce a pierdut
finala cu frumoasa dar “parsiva”
Sharapova, Simona noastra a aratat tuturor cine este cu adevarat, ce tenis de
superclasa joaca. Aflata probabil in cea mai buna forma sportiva de cand joaca
tenis, rusoaica a facut apel pentru a castiga si la tot felul de tertipuri
pentru a decupla-o mental si fizic de la joc pe mai tanara si mai
neexperimentata ei adversara. Chiar si asa, a fost un moment cheie in setul 3 ,
cand la 2-1 pentru Simona, aceasta a avut cel putin o minge de break. In opinia
mea, atunci s-a decis finala. Sharapova a rezistat si a castigat splendid punctele,
apoi setul si partida. Dupa meci, cu toata aroganta-i cunoscuta, Sharapova a
avut taria sa declare ca aceasta a fost cea mai grea finala din intreaga ei
cariera. Ce alt compliment mai frumos vreti la adresa Simonei?! Sharapova este
totusi o mare sportiva. Pentru Simona, cred ca adevaratul castig consta in faptul
ca a aflat la timp ce trebuie sa mai perfectioneze in joc si in pregatirea
psihologica pentru a continua sa progreseze si sa ajunga number one. Nu ii va
fi usor , dar sunt sigur ca nu peste mult timp va reusi.
Revenind la registrul nostru de
evenimente, consemnam ca vineri 06.06.2014 au fost multe absente de marca (Gabita si Cata, Lucica si
Stelica, Doru si Nelu, Robert si... , aici n-am mai gasit rima la pereche).
Chiar si asa, pe o vreme cu soare plin dar cu multa umiditate in aer, au fost
prezenti la inceputul meciului 11 domni in sorturi si tricouri, repartizati in
doua echipe dupa cum urmeaza:
Pinguinii – Tavi, Bebe, Motanu, Tudor si Elly,
Pelicanii – Gaby, Cristi-biciclistu, Paul, Bogdan, Vasea si Mitica .
Dupa 15min a aparut si “gentleman
Popicu” care a intrat la Pelicani iar Bogdan a trecut dincolo.
Pana la plecarea lui
Tudor meciul a avut un singur sens, catre poarta pelicanilor, scorul ajungand
la 8-1. Desigur, la acest numar mic de jucatori pe teren, aportul lui Elly a
fost factorul decisiv care a contribuit la consemnarea rezultatului. Din
aceasta perioada imi amintesc doar de un
gol senzational marcat de junior, care dupa ce a driblat doi pelicani a sutat
formidabil de pe dreapta, besica a izbit transvesala in partea de jos dupa care
a mers precum trenul pe sine pana in coltul barelor, apoi a luat-o in jos, tot
pe bara, poposind in plasa laterala. Impresia a fost ca mingea a transformat pur
si simplu unghiul drept al portii in arc de cerc. Totul a durat doua, cel mult trei
secunde.
Fara Tudor meciul se echilibreaza
si pe fondul scaderii fortei de atac a pinguinilor (om in minus) , pelicanii
reusesc in a doua parte a meciului sa
lupte de la egal la egal si sa consemneze pentru ei un numar (sa zicem ) egal
de goluri marcate in raport cu cele primite, asa ca la finalul intalnirii s-a
pastrat diferenta de 7. Scorul final e
posibil sa fi fost 14-7.
In final doresc sa mai
punctez o singura idee.
Incepe turneul final al
CM de fotbal. Nu cunosc programul meciurilor si nici orele de desfasurare. Chiar
si asa, va dau un sfat prietenesc: “Sa nu dea dracul sa lipsiti vinerea din
cauza asta! ”. Nimic nu se compara cu
fotbalul nostru, e clar?
luni, 2 iunie 2014
Sarbatoarea de 1 iunie
Vineri 30.05.2014, cu 2 zile
inainte de ziua copilului am chemat la teren 2 grupe de copii de la gradinita
NO NAME . Cum cei de la grupa mare erau plecati in vacanta, am invitat grupa
mica si cea mijlocie.
Grupa mica : Tavi, Paul, Mitica,
Stelica, Popica, Cata si Robert.
Grupa mijlocie : Bebe, Motanu,
Gabitza, Ely, Tudor, Bogdan si Luci.
Trebuie
sa mentionam ca Robert si Tudor au intarziat cca. 15 minute, fiind blocati cu
carcioarele in trafic, iar Gabitza a stat in poarta, nerefacut dupa o accidentare
la piciorus. Nu stiam ca imi va veni randul sa scriu cronica, astfel o sa imi
cer scuze pentru micile neconcordante. Grupa mijlocie a deschis scorul prin
Ely, dar a fost egalata la scurt timp prin golul lui Cata. Meciul a curs frumos, cu faze de poarta de
ambele parti, dar cu o mica dominare din partea grupei mici. Aceasta dominare a
fost concretizata abia dupa 45 de minute cand scorul arata 8-4. Autorii
golurilor fiind Ely, Tudor,Motanu, Mitica, Popescu si Cata. Majoritatea
golurilor s-au marcat din actiune, exceptie facand sutul lui Razvan, la un
corner batut de Ely. In echipa noastra s-a preferat acest gen de actiune,
deoarce nu aveam jucatori de careu. De cealalta parte, Ely nu a mai fost atat
de inspirat, bineinteles dupa spusele lui ,,nu avea cu cine’’.
La
acest scor grupa mica are o cadere psihica J.
Tavi iese din poarta, iar in locul lui intra Paulica. Neatentia dar si gura
sloboda a unora, face ca scorul sa devina 8-7 , in maxim 3 minute. Bineinteles
la aceasta cadere psihica, nu trebuia sa cautam vinovati, ci sa ne vedem de
jocul nostru in continuare. Chiar daca au fost cateva faze controversate gen :
Henturi in careu, faulturi pe la marginea acestuia, faulturi de joc etc, eu zic
ca acestea au fost trecute cu brio de catre ambele echipe, dar cand intr-o
echipa cei mici incep si se zgarie pe ochi …. atunci avem o problema. Chiar
daca explicatiile unora ,, Eu nu l-am injurat de morti’’ sau a altora ,, Cine
l-a ales pe cretinul asta in echipa’’, sunt puerile, eu zic ca s-a ajuns cam
departe cu jignirile. Nu vreau sa insist pe acest subiect, dar am ramas cu un
gust amar. La scorul de 8-7, jocul se incinge destul de tare iar gupa mijlocie
egaleaza la 8 J.
Cu un Gabitza
portar in afara suprafatei de pedeapsa, grupa mijlocie pune presiune pe cei
mici dar golul vine la cealalta poarta, 9-8 gol marcat de Popescu. La acest
scor au loc cateva schimbari la grupa mica: Paul pleaca, Stelica capata o
intindere iar Cata intra in poarta. Au urmat cateva clipe de tatonare, cu mici
ratari de ambele parti, dar si cu o decizie, zic eu ,,inteleapta’’ - in poarta
intra Robert. La cateva secunde, grupa mica isi pierde portarul ,, pe Gabitza’’,
prins in offside de Cata, este lovit la piciorul accidentat si nu mai poate
continua.
Egalitatea
de pe teren se va concretiza si pe
tabela de marcaj prin golul Motanului, la ultima faza de poarta.
Va doresc o
saptamana usoara !!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)