N-ai noroc pe teren . . . ai în schimb în dragoste

Ca să răspundem numeroaselor solicitări din partea cititorilor, dar mai ales al admiratoarelor poasionate de hot-line, corespondentul nostru Pelican Radu Tănase ne-a pus la dispoziţie şi un flash-instantaneu cu lotul de pelicani grupat într-o zonă special amenajată a bazei sportive de la Snagov. Toţi este frumoşi, delicaţi şi bine făcuţi. Aveţi de unde alege (doar pentru week-end, în rest cantonament şi antrenamente).
Aşadar vineri 22.10.2010. La ora meciului, pe o vreme splendidă pentru această dată s-au aliniat următoarele formaţii :
-pelicanii- Paul, Silviu,Virgil,Şorţuleţ,Eugen,Popicu, MilitoV şi TVRTudor,
-pinguinii- Sorin,Bebe,Stelică,Gaby,Răzvan,Gabiţă,Gigi şi Mitică .
Ambiţii mari de ambele părţi, meciul începând cu faze rapide de la o poartă la alta, cu ratări mai mari sau mai mici de o parte şi de alta. Se vedea clar că echipele veniseră cu lecţiile învăţate. După circa 20min. vine şi primul gol. Vitezistul Găbiţă primeşte mingea lateral dreapta, depăşeşte un adversar, încearcă acelaşi lucru cu Şorţuleţ, dar pasează undeva în centrul apărării pelicane la Gigi, care semiluftează şi balonul o ia complet razna, învârtindu-se se loveşte de un smoc de iarbă şi, copăcel intră în poartă. Pelicanii se avântă în atac, combină frumos, domină jocul. TVR-Tudor trage echipa după el, Eugen munceşte dar în vaşnicul lui stereotip fotbalistic cară mingea prea mult blocând sau limitând atacul la faze fără final . Păcat, este un jucător extraordinar dar îşi izolează talentul în egocentrismul lui în loc să-l pună la dispoziţia şi în interesul echipei. Pe acest fond al superiorităţii evidente a pelicanilor vine golul doi al pinguinilor, c-aşa-i legea aia nescrisă, când unii joacă şi nu fructifică ceilalţi marchează.Şi încă cum. O fază banală, câteva pase de miuţă fără partener şi pinguinilor le iese un corner. Se execută , mingea ajunge în pădurea de picioare din faţa porţii şi aşa, neîndrumată de nimeni, se loveşte de călcâiul unui pelican, apoi de vârful unui fir de iarbă şi intră iar în poartă. Poftim maniere fir-ar să fie. Unii joacă şi alţii nici habar nu au cum înscriu. 2-0. Orgoliul pelicanilor se dezlănţuie, nu trece decât un minut şi la un atac fulminant pinguinul Sorin,în poartă fiind, loveşte mingea cu mâna umărului stâng. Penalty. Execută precis Eugen şi gol(aici a trebuit să dea drumul la balon pentru că îl obliga regulamentul). 2-1. Pelicanii sunt şi mai înverşunaţi, îi comprimă ca la îmbutelierea gazului de aragaz pe disperaţii pinguini. Golul pluteşte în aer. Dar să vezi tată lucrul dracului. El vine la firul ierbii, adică tot în poarta pelicanilor. Nu se ştie precis cum mingea ajunge la Găbiţă, aproape de mijlocul terenului şi... atins parcă de unda energetică violetă a lui Aliodor M. pinguinul accelerează, încrucişează piciorele lui şi ale apărătorilor (vreo 3) şi îl excută scurt pe bietul Şorţuleţ cu o minge plasată jos la colţul lung. Un gol adevărat. 3-1. Deşi descumpăniţi pelicanii o iau de la început şi îşi revin rapid. Virgil intră în poartă, Silviu urcă în atac, Şorţuleţ rămîne lângă Balaur în apărare . Echipă mare asta a pelicanilor, după trei goluri luate neverosimil să poţi să ai forţa de a continua să joci la fel de bine, nu este aşa de uşor. În cele din urmă Tudor, Eugen, MilitoV şi Popicu îi zăpăcesc de fundaşii pinguini şi, evident al 5-lea înscrie frumos cu o lovitură scurtă a la karate-kid, adică Silviu. Scor 3-2. Şi ca totul să fie dea-ndoaselea până la capăt, orologiul sună şi TVR-Tudor trebuie să plece pe postul naţional. "Meciul se sparge" şi aşa divizionara C - FC Pinguinii srl - continuă şi acum să se laude că a câştigat. Să te apuce râsu-plânsu nu alta.

PS. Cocorule ai văzut şi tu de ce sunt în stare divizionarii C. Te-au sacrificat numai şi numai să nu piardă bruma de agoniseală pe care o aveau în momentul venirii tale(mentalitate de ligă inferioară). Nu-i nimic, fruntea sus, te aşteptăm vinerea viitoare.

Cronică de culise

Priviţi cu atenţie fotografia de mai sus. Este rarisimă. A fost surprinsă cu "camera ascunsă" vineri 15.10.10 în jurul orei 14,00 la reunirea lotului de pinguini. Se întâlneau înaintea meciului la o şedinţă tactică secretă, departe de ochii lumii şi ai presei. Meciul era foate important şi trebuia făcut ceva pentru vindecarea orgoliului rănit după ce o parte din presă reuşise să le demonstreze săptămâna trecută un lucru ştiut şi de un pici de clasa IV-a anume că fotbalul se aseamănă uneori cu tenisul (vă amintiţi). Situaţia nu trebuia depistată, motiv pentru care s-au izolat pe o minusculă insulă plutitoare cu specific arctic, fabricată artificial pe lacul Herăstrău, foarte aproape de prima palmă de pământ a Muzeului Satului. Folosind metode specifice corespondentul nostru special Pelican Radu Tănase a surprins instantaneul de mai sus. Se poate observă foarte clar în stânga imaginii momentul în care işi lua avânt şi pleca spre Băneasa pinguinul Găbiţă care primise ordin să aducă neapărat pe MihaiTenismanul. De ce? Gândeau ei că astfel vor reuşii să rezolve mai uşor şi mai profitabil problema apropierii celor două sporturi în meciul care urma. De asemenea PRT a apelat şi la mijloace specifice (rachie d-aia bună de la nea Nicu şi tanti Geta care dezleagă orice limbă) şi a aflat de la baciul care păzea faleza muzeului că locul secret de întălnire al pinguinilor precum şi mijloacele tehnice necesare realizării blocului de gheaţă fuseseră alese de un celebru bioterapeut naturist (avea şi diplomă de inginer frigotehnist) din Tibet pe nume Guiţ-Miao-Ping. Insula artificială era destinată în fapt desfăşurării şedinţelor psihofortificante, cu caracter ambulatoriu, atât de necesare în momentele de excitare sau cădere a fondul psihic din dotarea unor pinguini . De ce este rarisimă fotografia? Pentru că după folosire, insula , care formează şi un cadru natural apropiat celui de baştină al pinguinilor, este dată la topit şi astfel orice urmă dispare. Diabolic savantul ăsta.
Apoi, după ce a trecut pe la Pavilionul H unde a făcut ceva cumpărături , PRT s-a grăbit să ajungă în Agronomie. Aici meciul era pe sfârşite. Văzând el un spectator cam plictisit se apropie, după care îl întrebă ce părere are despre cele întâmplate până atunci pe terenul de joc. Omul s-a scărpinat la ceafă şi zise cam aşa : ”Dle n-am prea văzut mare lucru. Nici nu ştiu cine joacă , dar aştia din stânga (arată către pelicani-n.r.) deşi au jucat mai bine până acum, sunt conduşi, iar ăştelalţi (arată în dreapta) de când au dat gol parcă sunt exaltaţi, vociferează, se lăudă între ei gen - bravo motane - Mitică v-a salvat – unul chiar începuse să facă versuri aproape cântate, cred că pentru a-l lăuda tot pe motan, n-a prea apucat să termine pentru că la o centrare beşica l-a lovit în frunte – zău aşa, n-am înţeles nimic, d-aia o să şi plec, nu mai trec pe aici, am pierdut timpul ”. PRT i-a spus ceva despre cei din teren dându-i şi un bilet cu adresa blogului şă-şi exprime direct părerea, dacă doreşte binenţeles. Omul plecă.
Rămas singur PRT avea o singură nedumerire. De ce MihaiT juca la pelicani? Mai târziu a aflat că dl. profesor de sport (la propriu), cu fair-playul în sânge , a cerut să joace la pelicani ( din lotul pelicanilor lipsea dubleta de aur-citiţi Eugen+Popicu). Ţinând totuşi la pinguinii lui şi cunoscându-le situaţia de dinainte de meci, le-a sugerat noilor lui parteneri să se lase bătuţi. Aceştia l-au ascultat şi si-au adus aminte că totuşi pelicanii este prieteni cu pinguinii . Asta a fost tot.

PS-S-au jucat două meciuri. Firesc, în ambele au câştigat simpaticii pinguini (2-0 şi 3-1).

Uite una, uite doua, vinerea sigur nu ploua

Dezamagiti de ultimele lor prestatii si aflati in pragul depresiei (unii dintre ei chiar trecandu-l...) micutii pelicani au pus la cale ceea ce au crezut a fi o lovitura maiastra. Au reusit, prin mijloace oculte, sa-l contacteze pe fostul pinguin renegat Mihai tenismanu, convingandu-l sa joace la ei. Partea murdara a manevrei consta insa in misiunea sub acoperire incredintata acestuia, si anume efectuarea de manevre bahice asupra lui Gabita inainte de meci, stiuta fiind apetenta celui din urma pentru licori. Din nefericire pentru tristi, planurile lor au esuat, MihaiT fiind anihilat de linia de fundasi pinguina Bebe-Cocoru-Luci, imprumutata de la tineret, cei trei purcelusi jucand si ei cate ceva iar restul pinguinilor ajutandu-i sa obtina un 2-0 confortabil.
Evident, au urmat plansetele de rigoare, iar pinguinii, emotionati, l-au dat pe Gigel la schimb cu Virgil. Jocul a devenit brusc palpitant, chiar tensionat, pana a iesit in evidenta geniul pustiu al Motanului barbier. Daca in primul meci a umblat brambura, tragand dupa pasari (ce sa-i faci, instinctul atavic...), in al doilea a fost mirobolant: l-a tavalit un pic pe Gigel, ca sa stie cine-i jupanu', a avut grija de cei mici (Liviu si RazvanV) imbogatindu-le trusoul cu cate un frumos sortulet, i-a atras pe cei doi balauri pelicani intr-o discutie (despre sex, zic unii...) lasand cale libera lui Gabita sa le infiga prima sageata, a dat o pasa exceptionala din deviere, cu spatele, la faza penaltiului de 2-1 si, ca o incununare a capodoperei sale artistice (aoleu, mi se face rau!) a inscris, superb, din poignetul piciorului drept, golul care i-a rapus definitiv pe pelicani, scor 3-1.
Iata echipele:
Pinguini: Sorin, Luci, Bebe, Cocoru, Razvan, Gabi, Gabita, Mitica, Gigel
Pelicani: Liviu, Paul, Silviu, Tavi, Vasea, Traian(RazvanV), Virgil, MihaiT, Tudor
La sedinta tehnica de dupa meci, comisia de etica si disciplina a propus spre validare urmatoarea hotarare: jucatorii mai tineri se vor adresa de acum inainte celor mai varstnici cu apelativul "domnule". Masura respectiva mai degraba ma dezavantajeaza, insa as fi de acord cu ea, fie si numai in ideea de a-i auzi pe cei trei purcelusi spunandu-mi "Saru-mana, nene motanule".

PS: Pentru a nu ramane dator cu informatiile promise, iata, in premiera, un extras din Manualul Pelicanului fotbalist, sectiunea Abilitati in jocul cu mingea.
"Orice pelican trebuie sa stie sa jongleze cu balonul, fiind capabil sa tina mingea pe picior, dupa cum urmeaza: de 2 ori fundasii, de 3 ori atacantii, de 4 ori mijlocasii, proba fiind eliminatorie".
Din cate stim noi, Popicu a fost pus capitan chiar in urma acestui test de aptitudini, rezultatul sau fiind de 4 jonglerii si jumatate, chiar daca, ulterior, s-a dovedit ca avea balonul legat cu sfoara.

"Pelicanii care plange, scopul isi atinge" . . .

….Este parafraza agramată a unui inteligent proverb, facut parcă să rezume o tactica de joc atât de subtil şi rafinat pusă în operă de ingenioşii pelicani în cele două acte ale piesei jucate vineri 08.10.10. pe scena verde a arenei din Agronomie. Scriem asta pentru ai ajuta pe partenerii de antrenament cu mai puţină experienţă decât a pelicanilor să înţeleaga mai ezact în ce piesă au jucat. În acelaşi pliant cu vorbe înţelepte, oferit lor acum, adăugăm o nouă parafrază care a stat la temelia unei alte regii sclipitoare acum 3 saptamâni. "Inteligentul renunţă şi cedează locul omului potrivit la momentul potrivit". În ambele cazuri artizanul a fost ... şi va rămâne... balaurul Paul. Când apelează el la creaţii de acest fel? Atunci când actorii secundari (citiţi vă rog...naivii pinguini) se cred distribuiţi în roluri principale. Subit el inventează genial, ceva care întoarce complet desfăsurarea acţiunii şi o orientează în direcţia naturală a lucrurilor. Ai lui se prind ... ceilalţi ... nu suntem sigur că toţi. Vă amintiţi, cu trei etape în urmă el a ieşit în min. 85 şi a intrat pe scenă magnificul, inegalabilul, inimitabilul Popicu, căruia nu i-au trebuit decât 5min+1 de prelungiri să pună lucrurile la punct. Acum a inventat "una lacrima sol viso"(poate vă amintiţi şi de melodia lui Bobyy Solo) şi a extins piesa de la un act la două fără ca pinguinii înfierbântaţi să-şi dea seama de viitoarea evoluţie a evenimentelor. Aici nu s-a operat decât o singură mutare. Rocada mijlocie. N-aţi auzit de ea nu-i aşa? Nici noi. Gigi 0-0-0-0 Virgil. Expinguinul a găsit la sânul noii echipe tot ceea ce îi lipsea dincolo. Libertate de acţiune(s-a dus unde a vrut muşchii lui, atac-apărare-atac, a dat telefoane în toate reţelele posibile etc. ce mai), a primit muniţie din belşug de la servanţii de calibru gen Silviu, Eugen, MilitoV şi astfel s-a exprimat simplu şi precis, adică le-a dat în cioc pinguinilor atât căt le trebuia ca să piardă meciul doi şi, pe ansamblu, statistica să consemneze pentru anale împărţirea egală a punctelor între cele două grupuri de palmipedele (chiar a trebuit să mă culturalizez din DEx).
Morala : În fotbal e uneori ca în tenis : câştigi două seturi la zero şi cedezi trei la tie-break , pe ansamblu parcă nu ai prea câştigat.
PS - Meciul unu : scor 3-0 pentru pinguini
- Meciul doi : scor 2-1 pentru pelicani
Cât priveşte scorul de 4-0 din meciul unu, apărut în cronica paralelă, s-ar putea să se potrivească bancul următor:
"Plimbându-se printr-un bâlci, un barbat ajunge la cortul unei ghicitoare.
Gândindu-se ca se va amuza strasnic, omul intra în cort si se asaza.
- Vad ca esti tatal a 3 copii, spune ghicitoarea, privind în globul de cristal.
- Asa crezi tu, replica dispretuitor barbatul. Sunt tatal a 4 copii.
- Asta s-o crezi tu!, zice ghicitoarea."

Pelicanii plangaciosi - o specie pe cale de reaparitie

Pericol de gripa aviara in Agronomie! Blanzii pelicani au fost atacati de un misterios virus sau au suferit o mutatie genetica, ce le afecteaza creierul (cel) mic. Palmipedele (nu va ganditi la prostii...) erau obisnuite pana acum sa se prezinte vinerea la lectia de numarat pana la sase, dupa care, cu plasa (sau gusa...) plina isi vedeau de ale lor. Iata insa ca , dupa primirea a doua-trei goluri, incep sa planga, se agita cu labutele pe sus si incep sa gungureasca cum ca ei nu sunt carne de tun pentru experimente, cer sa le vina alti pasaroi ca intariri, se aseaza cu cozile in poarta, balmajesc de un gol nefericit, dupa care se cer iute afara, cum ca ar fi obositi.
Am cerut in acest caz parerea cunoscutului expert ornitolog Mu-Cin-Ciai, iar opinia domniei-sale a fost categorica: pelicanii sufera de sindromul lipsei acute de talent, singura explicatie pentru faptul ca au primit doua goluri superbe de la Motanu, cunoscut indeobste ca traverseaza mijlocul terenului de doua-trei ori pe luna, niciodata neinsotit. Dizertatia maestrului se bazeaza pe reactiile pelicanilor dupa golurile primite: balauru' Paulica a inceput sa miorlaie ca pisoii si nu s-a linistit decat in brate la nea Nicu, celalalt balaur, Silvica, a incercat sa-si manance sireturile de la tenisi, dar si-a amintit ca n-are mustar, Somnorila Luci l-a acuzat pe Motan ca i-a sparilt talonu' de pensie si de aceea nu s-a putut concentra, portarul Nicu Rapidistu s-a jurat ca daca mai primeste asemenea goluri isi tatueaza pe buric "Steaua Forever", cei doi comici vestiti, Milito T. si Milito V. s-au angajat intr-o disputa pe tema colectiei de sortulete marca Motanu, sustinind fiecare ca este in posesia unor exemplare mai reusite. Nu vrem sa ne amestecam in aceasta problema, dar Milito T. poseda mai multe "accesorii", pe cand ataKKantul se poate lauda cu unele deosebite, cu autograf.
Cat despre pinguini, nimic deosebit: Sorinel Pushtiu face progrese (acum lectureaza Citirea de clasa a IV-a), Bebe s-a specializat in pase de gol, Mitica a reusit sa marcheze de dincolo de linia portii, fratii Pardaf (pardon, Pahar) varza ca de obicei. Daca cel mic a mai miscat cate ceva, Gigel n-a dat semne de viata decat dupa ce a trecut la Oratanii, cand a facut inclusiv faza de aparare, el, care cand joaca la Pinguini intra in propriul careu doar cand il suna telefonul. De fapt, ultimii trei, impreuna cu Virgil au fost sanctionati pentru comportament extrasportiv inadecvat (sper sa le traduca cineva...) si penalizati cu cate o amenda in valoare de doua (DOUA) sticle de vin de colectie. Casieria este deschisa in fiecare vineri, in intervalul orar 18-21.
Pe scurt, doua meciuri intr-o zi, primul 4-0 pentru cei buni, al doilea 2-1 pentru tristi, dupa ce Virgil a facut schimb cu Gigel.
Pinguini: Sorin, Bebe, Razvan, Stelica, Mitica, Gabi, Gigel, Gabita
Pelicani: Nicu R, Paul, Tavi, Vasea, Eugen, Silviu, Virgil, Luci

La inchiderea editiei ne-a parvenit un document de extrema importanta cu privire la mijloacele de selectie si de antrenament ale Pelicanilor. Vom reveni.

Ghinionul nu se antrenează. Dar norocul?!

Asta nu e cronică, e anacronică. Ca nu cumva să vă închipuiţi cumva că Personajul Colectiv a devenit personaj fictiv! ;)
Motivul pentru care am ieşit din umbră e unul foarte serios: am descoperit de ce n-am jucat nimic data trecută. Ziceam atunci că aşa s-au aliniat astrele, dar astrele astea aveau un plan pentru mine, aveam să aflu în ziua imediat următoare. Aşa... Am jucat la pariuri 9 meciuri, toate handicap X (adică favoriţii câştigă la diferenţă de un gol). Evident, am pus şi condiţie: să bunghesc cel puţin 6 din 9 (ce vă inspiră alăturarea acestor cifre?). Buun... Clar până aici, da? Din cele 9 iniţiale, 5 se jucau sâmbătă, 4 duminică. Ei bine, mă trezesc că alea de sâmbătă îmi ies TOATE!!!
Deci nu degeaba vineri fusesem pilaf, sâmbătă ghinionului meu începea să-i surâdă norocul! :) Practic, dacă mă ţinea bafta asta şi duminică şi le nimeream şi pe-alea 4, sau chiar doar 3 dintre ele, discutam deja despre cel mai MARE câştig din ISTORIA PARIURILOR în România!!!
Bineînţeles că n-a fost aşa, am început să le ratez pe bandă, 3 din primele 3 (dintre care două erau meciuri din BaLiga lu' Mitică... alt Mitică, mai anitpatic decât al nostru, da' tot unul care strânge bani!), aşa că rămăsesem la ultimul cu perspectiva să nu câştig nimic! M-a salvat Benfica şi aşa am putut să salt o sumă modică, vreo 20 si ceva de milioane, rămase 17 după 25% impozit la stat.
Deci ne vedem vineri la cârciumă, că la fotbal nu cred să vă încurc prea tare, am meci în competiţia paralelă joi, de la ora 22. Asta n-ar fi nimic, dar după aia trebuie să le fac şi ălora cinste şi ştiţi cum e...
Hai, v-am pupat pe omoplat!

Forta grupului = ambitie+disciplina colectiva

Daca as fi consemnat această cronică imediat după meciul de vineri 01.10.10 cu siguranţă îi dădeam alt titlu. Ceva de genul "3-5 planificate, zero realizate" sau "Nu confundati dorinţa cu putinţa-citat din Mugur Isarascu". Aveam multe motive să o fac. Vă amintiţi comentariile zgomotoase ale unor pinguini cu orgoliul inflamat, postate la articolul precedent, care ameninţau cu o răzbulare la un scor fluviu după lecţia de fotbal încasată la masa de joc cu o etapă înainte. Apoi victoria pe care abia o obţinuserăm noi pelicanii în stil pur italian , 1-0 scurt şi cuprinzător, după un joc aparte. Dar cele câteva zile scurse au scos la suprafaţă o chestie zic eu mai importantă decăt satisfacţia unui bobârnac în ciocul pinguinilor proaspăt bătuţi şi cu acelaşi cioc. . atât de mic. Chestia este cuprinsă chiar în noul titlu.
Aşadar vineri au fost 15-16grade, vânt uşor şi ceva frâturi de nori întunecaţi ce prevesteau un week-end destul de urât. Echipele aliniate le-a prezentat colegul de la redacţia pinguinilor. Trec peste aprecierile generale la adresa pelicanilor apărute în articolul lui şi le pun pe seama supărării şi deranjului enorm din sânul coloniei de pinguini participantă la dezastru.
Nu o să mă lungesc prea mult motiv pentru care afirm din capul locului că lotul pelicanilor, autoselectat cu competenţă şi profesionalism pe criterii psiho-motrice şi talente native, a dat un randament maxim pe fondul unui angajament total subordonat interesului echipei, fără vedetisme, comentarii şi altele asemenea. Şi toate astea pe fondul unei ambiţii care s-a născut tocmai din comentariile ameninţătoare ale drăgălaşilor noştrii parteneri. Ascultaţi colea exemple:
-Sergen-Popicu a luptat peste tot şi nu a scos un cuvinţel pe toată durata meciului, decât "Bravo Tudore, ce gol frumos , seamănă cu ale mele" ,
- Marele Zid Chinezesc din apărare, de netrecut, fără fisură pe toată lungimea lui , S-P, turnul central coordonator Silviu, Balaurul spartan, gladiatorul Eugen (extrem de bun în toate fazele la care a participat inclusiv la marcajul pinguinului Vijelie transformat într-un plăcut şi domol Zefir) , Tavi care făcea şi el eforturi să se integreze jocului formidabil al colegilor şi, binenţeles, ultimul închizător bravul Nicu-Rapidistu(chiar daca Zicu le-a luat meciu),
-MilitoVasea şi nu altfel să fie clar, a jucat , a dat şi a încasat la oase, totul "a la carte" ...şi la final
- TVR-Tudor, responsabilul cu mijlocul şi atacul a făcut un joc de echipă extraordinar fiind şi autorul singurului gol al partidei, preluare, pas rapid uşor dreapla şi şut cu exteriorul direct în vinclu unde pentru prima dată s-a auzit "puff" când trasorul a lovit noua plasă din dotarea porţilor(cred că Gigi este aducătorul lor-bravo lui) .
Asta a fost .... dacă venea Cocorul poate ar mai fi fost speranţe de-un egal, dar aşa...

Nula na edin, jolt carton Mitica

Atunci cand cei doi atacanti ai tai se numesc Gabita si Gigel, cunoscuti de cei mici ca Lolek si Bolek si de parintii lor ca fratii Pahar, este clar ca nu poti speria decat, cel mult, o formatie de pitici. Iar cand echipa este populata si cu specimene gen Mitica-ratoiul Donald, Motanu' incaltat si Sorinel Pushtiu (lui nea Nicu) pe post de Baloo aflat in perpetua hibernare, poti manca bataie si de la niste plansi ce-si zic Pelicani. Faptul ca acestia din urma nu sunt decat niste fazani scapatati fara de pedigree iar dovedirea lipsei de talent este proba eliminatorie pentru admiterea in lot aproape ca nici nu mai conteaza. Cum nu conteaza nici faptul ca si-au adus mercenari cu "greutate", la a caror simpla vedere mult mai firavii pinguini se gandesc in primul rand la propria lor integritate corporala si de abia apoi, cine mai poate, si la fotbal. Daca tot ne-am referit la fotbalisti cu gabarit, asteptam cu interes cum va sarbatori, alaturi de noi, bineinteles, balauru' Paulica implinirea celor 0,1 tone, dar nenumarandu-ne printre prietenii domniei-sale, nu ii putem ura "la mai mare!"
Ca sa nu ne plictisim reciproc, au invins tristii cu 1-0, sut frumos de la semidistanta Tudor, la vinclu, coautori trei pinguini ametiti. Iata echipele:
Pinguini: Sorin, Bebe, Razvan, Gabi, Mitica, Stelica, Gabita, Gigel
Pelicani: Nicu R, Silviu, Paul, Tavi, Vasea, Eugen, Tudor, Popicu

La inchiderea editiei, ni se confirma existenta tratativelor pentru un dublu schimb de jucatori intre cele doua echipe: Mitica si Motanu contra Popicu si Vasea. Negocierile se pare insa ca au intrat intr-un impas, datorita pretentiilor exagerate ale Pelicanilor. Acestia isi doresc in plus o semicarcasa de porc (sa manance ceva si gura lor de sarbatori) si doua navete de Heineken, contraoferta Pinguinilor constand in doua gaini (pe langa cele doua mai sus mentionate) de a caror rechizitie se va ocupa personal Gigel, patru kile de cartofi si doua peturi de bere Noroc. Ceea ce va dorim si dvs...