Ultimul meci din 2018-anul centenarului; 6+3+1 versus 2+1+1...

            ...a fost bogat in numarul participantilor ca si in al golurilor marcate.In balonul mic ne-am strans 17 doritori de miscare intre Craciun si Anul Nou. Ca de obicei, alegerile au fost efectuate  de catre Gabita si Gabitrei, primul alegand Gabita si al doilea avand om in plus. Au rezultat urmatoarele teamuri:
            E1. Nelu, Motanu, Mihai, Tavi, Cristi, Andrei ,Gabita, Vasea.
            E2. Bete, Bebe, Gaby, Popica, Bogdan, Mitica,  China, Gabitrei, Matei.
            Prima echipa a inceput mai bine, a condus, a fost egalata la trei, apoi s-a impus cu usurinta si ca sa n-o mai lungim a castigat lejer cu 10-4.
            Autorii golurilor: Cristi- 6 goluri cu suturi tari si precise de la distanta, amintind de zilele bune ale fratine-su Ely, Gabita-3 si Mihai-un gol.respectiv, China-2, Gabitrei si Matei(revenit dupa ceva vreme) cu cate un gol.
            Diferenta a fost clara in favoarea echipei 1 si probabil ca daca Gabitrei l-ar fi ales pe Cristi in dauna lui Mitica, altfel ar fi stat lucrurile in teren. Prima echipa cu poarta asigurata de Bronson, cu o aparare beton(Motanu, Mihai, Tavi), cu un mijloc activ format din cei doi pusti, la care se mai adauga si Mihai cu urcarile sale si un atac cu un Gabita percutant si un Vasea modest s-a impus fara putinta de tagada. De partea cealalta, Bete a parat destule mingi in postura de portar, mai spre final a intrat Popica intre buturi, ca de altfel si la noi a intrat Gabita o perioada pana si-a revenit din accidentare;China si Gabitrei s-au remarcat de la ei.Pe ansamblu a fost un meci placut, jucat cu ardoare in multe momente.
 Concluziile au fost trase in vestiar cu bere , fiecare ce a avut la purtator, tuica de la Gabita si Nelu si ceva vin de la Bogdan. La un moment dat eram 14 jucatori in vestiar plus Stelica care a aterizat mai tarziu, lipsind la apel doar trei jucatori,intamplator sau nu, toti de la invinsi.
            Asadar am incheiat inca un an de miscare organizata, la unii de peste 45 de ani.Sa ne revedem sanatosi in 2019, adica tocmai peste o saptamana.


                                    LA MULTI ANI!

În aceeași seară, în mall, făceam provizii pentru la anu'... și la mulți ani!

 Și-n altă dimineață, Doamna Firea (sfințit fie în weci numele Său!) alături de alte colege și prietene ale Domnului Director de la spații verzi și uscate, Dl. Marean.

Dacă domnișoara e noua șefă a lui Pungu, tare mi-e c-o să-l vizionăm mai rar. Și zău că l-aș înțelege. Voi cui i-ați trage la poartă? Lui Marean, sau distinsei?

S-a dus Căpitanul la munte, dar a venit și muntele peste Căpitan!

De câte ori s-a dat lovit Mitică la fotbal? Spre deloc. Dar de data asta ceva i-a pus capac. Vorba poetului, munții noștri aur poartă, noi ratăm șutul la poartă. Dar să nu anticipăm. În lipsa Căpitanului, afectat, 15 combatanți s-au strâns în balonul mic. S-au făcut alegeri piatră la piatră, eu (Găbiță) cu Gabi3, cu obișnuita CONVENȚIE: cel care alege al doilea rămâne cu omul în plus. Nu e ceva nou, deci n-ar trebui să mai existe lamentări în timpul meciului.

E1: Nelu Bronson, Gabi, Tavi, Mihai Tenismanu, puștiul Andrei, Găbiță, Vasea.
E2: Sică, Bebe, Motanu, Doru Bețe, Gabi3, Bogdan, Cristi FratElly, Popică.

În poartă la E2 a început Gabi3, apoi Sică, iar către sfârșit Popică. Sică a stat cel mai mult, cu destul succes. Despre meci, acesta poate fi rezumat aidoma celui anterior: E1 și-a făcut singură meciul greu, câștigând cu bulan la ultima fază!
Pe scurt, 3-0 cu multe alte ratări, apoi 3-3 cu două autogoluri, apoi 6-3 cu un autogol la schimb, 6-5, 7-5, 7-6. Incident cu tabela la golul de 6-4 al lui Motanu, aceasta a fost modificată de două ori, prima dată de mine, apoi de Bogdan. Nu credeam că trebuie să instituim funcția de responsabil de tabelă! :)
Într-un final tensionat, un șut îl lovește în mână pe Tavi, aceasta fiind pe lângă corp, genul de fază peste care se trece la mijlocul meciului. Nu și acum. Adversarii cereau vehement penalty, iar noi, la fel de vehement, cu Tavi în frunte, nu dădeam... În cele din urmă, într-un gest de bravare (nu de bravură!), dar simțindu-mă norocos, am zis să se execute penalty-ul ca ultimă fază, cu mine în poartă. A tras Sică, pe care l-am ghicit că dă plasat, așa că mi-am dat întâlnire cu mingea la bara din stânga, jos. Pam-Pam!
Cu mai multe amănunte vă aștept în comentarii, aveam alte planuri cu cronica asta... :)

CU FENOMENUL DE ZIUA 5 LA MUNTE!

(și la mare, la vară!)

Startul s-a dat tot în Agronomie...

Mic dejun la Sinaia: Stelică a cerut ceai, a primit acvariu!

La Gura Diham:
cu căciula aia buna,
cu alaindelon-ul de la naftalină
și cu bocancii de firmă,
Mitică nu știa ce va urma:

de la ”hai să urcăm și noi juma' de oră”,
s-a ajuns la ”nu mai avem mult până la cabană”!

 Urcușul: 0 grade Celsius,
nicio adiere de vânt,
aproape două ore prin zăpada afânată,

căzută de cu seară.

Diverși participanți la trafic

Hopa, urme de Bețe! :)

Ceva deosebit...

Iar când am ajuns pe platou, am primit asta...

și asta...

Așa am ajuns la Poiana Izvoarelor

Cabana ne-a întâmpinat foarte primitor...

... așa că a trebuit să ne chivernisim singuri!

Coborârea: -3 grade Celsius, aproape o oră

Ca băieții, la o bere binemeritată

Din nou la Sinaia, la o masă bogată,
asta după ciorbele de burtă și de văcuță

End of story la Bordo,
unde șoferul a simțit nevoia să bea si el o bere,

și unde am dat peste nelipsitul Tenisman.

N-am fost inspirați să facem o poză.

Începem înscrierile pentru la vară, la mare,

unde vom merge de miercuri până vineri,

astfel încât să ne întoarcem la timp pentru ”fenomen”.

Cronică de carte, mai puțin de meci (by Găbiță)

”Tot din grupul nostru, în măsura în care-i permitea timpul, făcea parte și Cornel Dinu. El, la acea dată, trebuia să ducă o viață sportivă, antrenamentele și cantonamentele ocupându-i majoritatea timpului. Dar odată scăpat de sub controlul antrenorilor și al clubului, ținea să recupereze timpul pierdut. Era un om de o rezistență și o energie ieșite din comun. Toți cei care au făcut ca el au eșuat în sport încă din primii ani, pe câtă vreme el s-a menținut ca prin minune, atâta vreme plasându-se nu o dată pe podiumul celui mai bun fotbalist al anului.”

Patru reprezentanți ai fenomenului (doar 4, alții au lipsit mai mult sau mai puțin motivat) i-au făcut o frumoasă surpriză celui de-al 5-lea, Tudor TVR, la lansarea cărții tatălui său, de la Teatrul Mic. Cartea este despre lumea teatrului, prin fragmentul de mai sus am făcut o apropiere boemă cu preocupările noastre de bază, fotbalul și degustarea.

în foaierul Teatrului Mic

la Biblioteca din Cișmigiu, în pauza meciului de handbal

Una peste alta, a fost o seară pe cinste (adică Tudor a făcut cinste cu vinul :) ), ne-am simțit bine, ne-am calificat la handbal, deși am pierdut cu Ungaria, iar despre carte pot să vă spun că sâmbătă am citit 150 de pagini, aproape jumătate, și merită, o recomand, mai ales că acoperă perioada tinereții multora dintre voi. Pe Virgil l-am trecut deja pe listă.

  

ATENȚIE! Următoarea acțiune extrafotbalistică are loc miercuri și are numele de cod O ZI LA SINAIA! Suntem tot patru combatanți, ușor alții, ne-am cuplat la o mașină, iar dacă mai sunt amatori, mai trebuie găsită o mașină. Aștept doritori. Revin cu poze.

* * *

Meciul de vineri, pe scurt.

S-a jucat în balonul mic.

Echipa A: Popică - Motanu, Stelică, Mihai Tenismanu, Tudor TVR, Bogdan, Găbiță, Sică

Echipa B: Gabi3 - Bebe, Bețe, Mitică, China, Adi Hercule, Cristi FratElly, Vasea

Gabi3 a venit cu gașcă mare, i-am propus să joace împreună cu condiția să aleg primul. Au fost două decizii dificile, dar cred că am ales bine, în interesul echipei. Mai întâi, trebuia să optez între Mitică și Motanu, am stat vreo două minute să mă gândesc și până la urmă am optat pentru echilibru pe spate, cu Motanu alături de Stelică. Apoi, deși zisesem că nu mai joc cu Popică, am trecut peste orgolii și l-am ales întrucât vineri nu a venit niciun portar tradițional, nici Bronson, nici Luci.

Practic, trebuia să câștigăm fără emoții, dar ne-am făcut singuri meciul greu. Sică a ratat inexplicabil din toate pozițiile ideale, dar a înscris de vreo trei ori de la distanță, cu bulan. Gabi3 a apărat exasperant de bine, ajunsesem să ne rugăm să iasă din poartă! Pe apărare am luat multe goluri ușoare, care i-au băgat în joc pe adversari. Popică n-a excelat, dar cu el în poartă echipa era echilibrată. Când a vrut afară, pe final, a trebuit să intru eu, că n-avea cine, ca să apărăm fragilul avantaj de un gol. Am luat și eu un gol de autor, exact ca Popică, băgându-mi mingea în poartă la un corner. Norocul nostru a fost Bogdan, aflat acolo un trebuia, adică pe linia porții, la o minge trimisă de Sică din lateral.

Scor final 9-8.

(aici vor urma poze cu escapada de la Sinaia)
Prea din scurt, la cronica următoare!

Tanarul cuplu "Cristi- Adi" a decis victoria din Cora

             Alegerile au stabilit cele doua echipe:
               A:Nelu, Motanu, Stelica,Tavi,-Bogdan, Adi, Cristi,- Vasea
               B:Luci , Virgil, Bebe, Gabi,- Bete, Mitica, Popica,- Gabita
            Echipa B a inceput mai bine, a condus cu 2-1, s-a mers cap la cap pana la 4-4, cand echipa A s-a desprins la 5-4 si B a avut cateva ocazii sa egaleze, dar n-a reusit si A s-a deslantuit si a ajuns la 8-4 care a fost si scorul final.
            Autorii golurilor:
            Pentru B au inscris :Gabita, Mitica, Bete si Popica cu un voleu de exceptie cu stangul.
            Pentru A au marcat; Cristi si Adi, fiecare cu cate 3 bucati cu suturi tari, cele mai multe de la distanta si Vasea 2 goluri, ultimul cu o executie deosebita(vezi golul lui Popica).
            Concluziile de la Plaza Romania au fost deosebit de placute.

Update: Găbiță a încercat o lovitură genială, care i-a eșuat de puțin. Din experiența meciului trecut, "turcii cu răzeșii", a ochit  jucătorii-cheie ai adversarului și a încercat să îi transfere la el. Din păcate, l-a ratat taman pe cel mai genial dintre toți, iar asta l-a costat scump. Iată o fotografie cu cei patru, la un antrenament deschis, visând să-i tragă pe sub poartă doamnei antrenor-președinte.

În ordinea numerelor de sub sacou: dl. Luci, cel mai politicos și simpatic dintre toți, frații corsicani Mitică și Surinam, nedespărțiți chiar și în poze și ultimul, adică cel de pe urmă, bombardierul Bunică, golgeterul all-time din Agronomie.


Atențiune: Primim o știre de ultimă oră, cum că golgeterul Bunică nu ar fi avut drept de joc, acuzat fiind de dublă semnătură. Deocamdată vă putem prezenta doar imagini, vom reveni cu noi amănunte și reacții la frig.

Mitică cel Bătrân contra Găbiță Baiazid, bătălia din Câmpia Agronomiei

relatare de la trimisul nostru special la fața locului

Pe un frig crâncen, de crăpau ouăle-n omletă și n-ai fi lăsat afară nici măcar un motan, optsprezece bărbați adevărați au scris (bine, unii dintre ei după dictare) una dintre paginile cele mai glorioase din istoria recentă a Fenomenului. Evident, nici unul dintre acești cavaleri nu s-ar fi dat afară din casă, în excursie de documentare după pâine sau sifoane ("mami, nu vezi ce ger e afară, vrei să-nghețe ăla micu, nu mai bine te duci tu?"), dar tentația de-a alerga o biată mingiulică pe ghețuș  e mult prea mare și n-ai cum să i te opui. Puțini ar fi ghicit însă c-avea să urmeze o confruntare epică.
Așadar, oștirile, așa cum sunt prezentate în documente ale vremii:
Răzeșii(4): Sulică Spătaru ot Tărtășești - Bețișor Preda, Stelică Spătaru -  Gabriel3 Buzescu, un chinez, un țăran, Adi de la Vâlcea (Strehaia?), Mitică cel Bătrân - Bunică Buzescu
Turcii(2): Nelulu Bey - Bebică Erdogan, Gaby Pașa, Paulică Pașa, Bogdan cel Frumos - Ienicer Cristi, Sinan Pașa Mihai, Ienicer Andrei - Găbiță Baiazid
Lupta a început fără menajamente, iar armia otomană a făcut prăpăd, înainte ca plăieșii s-apuce să se strângă la oaste. Baiazid însuși, cel ce părea singurul fără probleme în a se ține pe picioare și a controla balonul în același timp, conduce câteva raiduri prin pedestrimea desculță, răvășind-o. Golurile înscrise, două la număr, sunt mult prea puține față de multiplele ocazii avute și doar eroismul și sacrificiul ariergărzii răzeșeșeti au făcut ca bătălia să nu fie pierdută aproape din start, mai ales că brava armie de strânsură nu s-a putut baza pe toți oștenii, un țăran fiind mai degrabă preocupat să nu rateze fasolea cu costiță și ciolan (săru mâna, doamna Firea, să trăiți, dom Onțanu, pot să iau o porție și pentru acasă, știți, eu locuiesc în parc) de a doua zi, iar destoinicul Bunică plecase cam pe fugă de acasă, fără spadă și curea. De prima poate nici n-avea nevoie, căci el luptă mai mult prin iscusința minții, dar să-i tot cadă izmenele în  vine în  toiul luptei e cam de mare  rușine. În plus, anumite izvoare susțin că însuși  bravul  Sulică ar fi declinat inițial participarea sa la biruință, dat fiind că bătălia se suprapunea cu  orele  de somn ale  Domniei-Sale  și cu greu a putut fi înduplecat să onoreze lupta.
Mulți ar fi zis că răzeșii vor ridica-n curând steagul cel alb, dar ceva neașteptat urma să se întâmple. În marea-i înțelepciune, Mitică cel Bătrân și-a atras de partea sa ienicerii, promițându-le, se pare, un album de poze cu domnițe valahe, iar tinerii au cedat ispitei, chiar dacă paginile erau cam lipite și pozele mai vechi. Surse istorice încă neconfirmate afirmă că însuși lui Sinan Mihăiță i s-a făcut o ofertă generoasă în a i se completa haremu-i de sticle, dar altă dovadă concretă nu există decât faptul că cei doi au fost văzuți îndreptându-se împreună, după bătălie, spre o bodegă din zonă. Și așa, ușor, aproape pe nesimțite, haiducii ajung să întoarcă scorul, Mitică cel Bătrân împlântând chiar el trei pumnale în inima cotropitorilor. Care cotropitori au plecat, a nu știu câta oară, schelălăind cu coada-ntre picioare, căci una e să pierzi în luptă dreaptă și alta să mai iei ca supliment de viteză și-un gol de la Bunică...

Later Edit, by Găbiță: un mod revoluționar de a face cartofi prăjiți...