Daca la 15.25 eram doar cinci insi prezenti in Agronomie, peste cateva minute ne-am trezit 16 in balonul mare din spate stanga unde am avut ceva probleme cu condensul,apa adunata pe marginile terenului si picaturi pe banci.
Ely i-a spus lui Mitica sa-si aleaga 4 coechipieri dintr'un foc cu conditia sa joace cu Gabitrei.Au rezultat formatiile:
Echipa 1. Luci, Bebe, Tavi, Popica, Bogdan, Gabitrei, Ely, Vasea.
Echipa 2. Nelu, Motanu, Paul, Bete, Stelica, Mitica, Sica(cel solid in galben),Tichi(piticu).
Incepem jocul,dar Ely si Gabitrei nu prea se regasesc si vulpoiul de Mitica profita marcand doua goluri,echipa 1 era cam dominata,insa Vasea reuseste sa-si bage echipa in joc inscriind un gol dintr'un carambol, Nelu respinge de doua ori mingea in bara, o balbaie, mai erau aproape Stelica si-nca un aparator si Vasea o impinge oportun in poarta cu varful ghetei; importanta acestui gol a fost demonstrata de gestul lui Gabitrei care s-a repezit la Vasea si l-a pupat.Ely isi intra in sut si baga doua scatoalce specifice fiind completat de Gabitrei cu alte doua bobite in poarta lui Nelutu cel brav.Asadar, scorul ajunge la 5-2, moment in care Motanu fuge in atac si da un gol, urmat de Bete cu o preluare frumoasa si un sut reusit,strangand astfel scorul la 5-4 si presiunea crestea, dar apare din nou Vasea la rampa care la o centrare venita din tusa dreapta din piciorul lui Tavi, pune capul si cu o rotire usoara de pe coltul scurt plaseaza mingea in vinclul de pe lung care dupa ce atinge bara verticala se duce cuminte in plasa si se face 6-4, rupandu-se echilibrul, apoi ajunge la 8-4 prin golurile lui Bogdan si Ely si in loc de 9-4 la ratarea unui penalti de catre Popica,se face 8-5 prin golul lui Sica in urma unui sut puternic.Pe final m-am retras in aparare sa-l supraveghez pe motan sa nu mai faca vreo boacana in poarta noastra.
Scor final: 8-5 in favoarea echipei 1!
S-a jucat pana la ora 17.30.
La berea de dupa pe pajistea verde, Mitica se minuna(acompaniat de Motanu) cum de a reusit Vasea sa le dea 2 goluri si Bogdan unul, dar si mai mult s-a mirat Vasea de cum a putut Motanu sa dea gol. Oricum ne-am despartit prieteni.
Vizita la teren a lui Dan Cocoru a constituit o surpriza placuta.
Eventualele neconcordante cu realitatea din teren va rog sa le sesizati.
Apropo, era sa uit, oare ce o insemna titlul acestei cronici? Nimic altceva decat a opta infrangere consecutiva,adica in sir,succesiv, fara intrerupere a,totusi, bravului nostru capitan dom'Mitica. Cred ca e cazul sa apelezi la o vrajitoare sa-ti ghiceasca de deochi, ceva, poate e cazul sa bei pipi de fata mare, dar unde o gasesti in vremurile astea?
S-auzim numai de bine si sa ne revedem cu placere vinerea viitoare.
sâmbătă, 25 martie 2017
luni, 20 martie 2017
Mitica - Pisica Neagra
Reuniunea de la Agronomie a avut parte de o mare surpriza.
Profitand de un concediu in Romania, Cristi - gaze ne-a vizitat la teren si chiar a participat la meci.
La alegerile facute de Gaby si Popica au rezultat urmatoarele echipe:
E Popica: Popica (Tavi) - Bebe, Paul, Tavi (Popica) - GabyIII, Mitica, Nicu ( a 2-a surpriza).
E Gaby: Nelu - Gaby, Razvan, Stelica - Bogdan, Cristi - Gaze, Vasea.
Meciul s-a jucat in balonul mare cel nou, beneficiind de conditii optime .
La inceput pana sa se dezmeticeasca o parte dintre combatanti, Cristi -gaze a marcat cateva goluri.
Intre timp tripleta Gaby III, Mitica si Nicu au realizat cateva combinatii cu care au reusit sa egaleze la 4. Accidentarea lui Nicu a dus la inclinarea balantei de partea celeilalte echpe, care s-a distantat la 8-4.Oricum omul meciului a fost Cristi - Gaze care a reusit sa inscrie de 6 ori din orice pozitie.Pentru invingatori au mai inscris Vasea si Bebe (autogol)
De la invinsi au inscris Gaby III - 2g, Mitica si Nicu.
La hidratarea de dupa joc o parte dintre combatanti au regretat anumite momente ale jocului, iar Popica A REGRETAT CA NU L-A LUAT PE BOGDAN IN LOCUL LUI MITICA.
sâmbătă, 11 martie 2017
Un fel de ”deja fu” (by Găbiță)
Vineri, foarte repede, m-am transformat din necombatant în organizator (iată, și în cronicar!). Pe la prânz, un telefon mă anunță că în Agronomie baloanele sunt jos din cauza ploii. Imediat, întrevăd o incursiune cu 41 până sub pod, la Giulești, numai că acolo intervalul 16-17 fusese rezervat de cu seară. Muza îmi șoptește o variantă aproape indecentă: balonul cu teren dublu unde are antrenament fii-miu de la 15:30, deși terenul celălalt este de obicei ocupat. Ei bine, aflu că era liber între 16-18 și îl rezerv inițial pentru o oră, după care încep să sun mușteriii, care confirmă la foc automat, doar Bogdan și Bețe spun pas. Cum baza asta e deasupra pasajului Lujerul, s-ar putea spune că l-am făcut om pe Vasea, care stă la o distanță de vreo 5 minute pe jos! Știam că terenul era nou, dar calitatea lui chiar m-a impresionat, gazon afânat cu granule gri în care nu te juleai, aerisit pe toate laturile, cam 1 metru spațiu să bați aut sau corner. E drept, a fost și mai scump, dar eu zic că a meritat. Dacă vreți, fac abonament, ieșim mai ieftin, pot să vin și eu, think about...:)
Culmea, deși locația era nouă și necunoscută, sau poate tocmai de-aia, lumea a sosit din timp, chiar puteam începe mai devreme! Eram 11, doar cu Tavi lipsă la apel, așa că l-am sunat să văd pe unde se găsește, pentru că la telefon confirmase participarea. Din păcate, am ratat ”doisprezecele” perfect, întrucât Tavi era încă la birou și nu putea scăpa decât după juma' de oră, plus drumul... Chiar dacă prelungisem termenul cu încă o jumătate de oră, până la 17:30, am convenit că n-avea rost să mai vină. Eram, așadar, în situația din etapa precedentă: urma să joc în echipa de 5, fără să am pretenția la alegeri. Am pus o singură condiție, să intre Matei la noi când termină antrenamentul.
Echipa de 5: Bronson - Bebe, Popică, Găbiță, Vasea
Echipa de 6: Luci - Paul, Stelică, Gabi, Mitică, Motanu
Încep cu sfârșitul, n-a fost 12-6 ca data trecută, doar 12-7! Față de etapa anterioară, Echipa de 6 îl avea pe Paul în locul lui Vasea, care a trecut la Echipa de 5 în locul lui Tavi. Cum ar veni, am primit un veteran în locul unuia mai june! :)
Meciul, în frânturi...
- pentru mine, mingea lui Bebe a fost un atu. Deși de obicei nu o prefer (Luci o lăsase pe a lui în mașină), am insistat să jucăm cu ea, deși unii preferau mingea oferită de gazde. Aceasta era un fel de balon greu, adică lua înălțime la șut, nu se ducea ghiulea. Astfel, cu mingea lui Bebe am putut expedia șuturi cu șpițul de la distanță, care nu-mi sunt caracteristice, dar de care am abuzat acum, pentru a mă menaja, reușind cel puțin 5 goluri!
- Motanu a jucat vârf, o alegere tactică nefericită, după părerea mea. Argumentez: el era cel mai tânăr din Echipa de 6 (la concurență cu Mitică, dar mă refer la fundași), așa că dacă juca postul său obișnuit, cu Paul la dublaj, plus Stelică sau Gabi, în funcție de fază, mi-ar fi făcut viața mult mai grea. Așa, în atac, a făcut efort mai puțin, așteptând pase utile, de multe ori în zadar. Când acestea au venit, fie le-a irosit, fie i le-a irosit Bronson, care a plonjat, s-a tăvălit, a intrat la sacrificiu (inclusiv în scurta perioadă când a intrat Popică în poartă)
- primul moment psihologic a fost când aveam 2-3 goluri avans, iar Luci a intrat în zonă, reușind să apere tot timp de vreo 10 minute! Deși i s-au reproșat unele goluri, de data asta a scos și de la distanță, și din careu, și unu-la-unu, când n-am reușit să-l driblez. Din fericire pentru noi, atacul advers n-a produs nimic în perioada asta, așa că ulterior ne-am distanțat
- al doilea moment psihologic a fost la scorul de 8-4. La un henț destul de discutabil al lui Popică, Echipa de 6 a bătut penalty prin Gabi. Deși m-a bătut gândul să intru în poartă, l-am respectat pe Bronson și în loc de 8-5 s-a făcut 9-4: Bronson a respins de sub bară șutul lui Gabi, contraatac și gol în poarta cealaltă!
- Vasea a dat un gol de maestru din deviere ”a la Motanu”, căruia i l-a și dedicat.
- cu Bebe am făcut un dublu un-doi care m-a adus în poziție de finalizare cu poarta goală
- Popică, tot semiaccidentat, a încercat niște floricele inutile, gen călcâie sau driblinguri ca ultim apărător, dar care nu ne-au costat mai mult de un gol sau două, din fericire. Oricum, ca angajament, jos pălăria!
- despre adversari nu m-aș exprima prea concret, aș prefera s-o facă ei. De Motanu și Luci am zis, Paul a fost în nota obișnuită, ba chiar i-am remarcat un dribling, adică exact procedeul la care Echipa de 6 a fost deficitară, ca să nu zic inexistentă! Gabi și Stelică au încercat să fie și fundași și mijlocași, iar când alergi după doi iepuri, se știe că nu prea prinzi niciunul. Cât despre Mitică... inițiativă destul de timorată, dribling aproape deloc, șut mai degrabă imprecis.
- Matei a venit abia cu 5 minute înainte de final, mi s-a părut indecent să mai intre la scorul de 12-6, dar regret enorm că nu mi-a venit ideea de a-l băga la adversari, fiindcă el își dorea mult să joace.
- ca o concluzie, mi s-a părut că Echipa de 6 a fost prea nerăbdătoare. Cu o etapă înainte ne-a plimbat mai mult, acum mi s-a părut că am depus mai puțin efort în defensivă. E drept, nici n-am mai mâncat fasole cu cârnați :) ! Impresia mea a fost că s-a încercat prea repede pasa decisivă, ca atare execuția fiind adesea greșită.
- în ceea ce privește golurile, la Echipa de 5 e simplu, unul l-a dat Vasea! :) La Echipa de 6 n-aș ști câte au dat Motanu, Mitică și Gabi, doar că au dat.
La after-party n-am ajuns, am înțeles că Vasea a fost călăuză la o cârciumă din cartier, aștept impresii.
Culmea, deși locația era nouă și necunoscută, sau poate tocmai de-aia, lumea a sosit din timp, chiar puteam începe mai devreme! Eram 11, doar cu Tavi lipsă la apel, așa că l-am sunat să văd pe unde se găsește, pentru că la telefon confirmase participarea. Din păcate, am ratat ”doisprezecele” perfect, întrucât Tavi era încă la birou și nu putea scăpa decât după juma' de oră, plus drumul... Chiar dacă prelungisem termenul cu încă o jumătate de oră, până la 17:30, am convenit că n-avea rost să mai vină. Eram, așadar, în situația din etapa precedentă: urma să joc în echipa de 5, fără să am pretenția la alegeri. Am pus o singură condiție, să intre Matei la noi când termină antrenamentul.
Echipa de 5: Bronson - Bebe, Popică, Găbiță, Vasea
Echipa de 6: Luci - Paul, Stelică, Gabi, Mitică, Motanu
Încep cu sfârșitul, n-a fost 12-6 ca data trecută, doar 12-7! Față de etapa anterioară, Echipa de 6 îl avea pe Paul în locul lui Vasea, care a trecut la Echipa de 5 în locul lui Tavi. Cum ar veni, am primit un veteran în locul unuia mai june! :)
Meciul, în frânturi...
- pentru mine, mingea lui Bebe a fost un atu. Deși de obicei nu o prefer (Luci o lăsase pe a lui în mașină), am insistat să jucăm cu ea, deși unii preferau mingea oferită de gazde. Aceasta era un fel de balon greu, adică lua înălțime la șut, nu se ducea ghiulea. Astfel, cu mingea lui Bebe am putut expedia șuturi cu șpițul de la distanță, care nu-mi sunt caracteristice, dar de care am abuzat acum, pentru a mă menaja, reușind cel puțin 5 goluri!
- Motanu a jucat vârf, o alegere tactică nefericită, după părerea mea. Argumentez: el era cel mai tânăr din Echipa de 6 (la concurență cu Mitică, dar mă refer la fundași), așa că dacă juca postul său obișnuit, cu Paul la dublaj, plus Stelică sau Gabi, în funcție de fază, mi-ar fi făcut viața mult mai grea. Așa, în atac, a făcut efort mai puțin, așteptând pase utile, de multe ori în zadar. Când acestea au venit, fie le-a irosit, fie i le-a irosit Bronson, care a plonjat, s-a tăvălit, a intrat la sacrificiu (inclusiv în scurta perioadă când a intrat Popică în poartă)
- primul moment psihologic a fost când aveam 2-3 goluri avans, iar Luci a intrat în zonă, reușind să apere tot timp de vreo 10 minute! Deși i s-au reproșat unele goluri, de data asta a scos și de la distanță, și din careu, și unu-la-unu, când n-am reușit să-l driblez. Din fericire pentru noi, atacul advers n-a produs nimic în perioada asta, așa că ulterior ne-am distanțat
- al doilea moment psihologic a fost la scorul de 8-4. La un henț destul de discutabil al lui Popică, Echipa de 6 a bătut penalty prin Gabi. Deși m-a bătut gândul să intru în poartă, l-am respectat pe Bronson și în loc de 8-5 s-a făcut 9-4: Bronson a respins de sub bară șutul lui Gabi, contraatac și gol în poarta cealaltă!
- Vasea a dat un gol de maestru din deviere ”a la Motanu”, căruia i l-a și dedicat.
- cu Bebe am făcut un dublu un-doi care m-a adus în poziție de finalizare cu poarta goală
- Popică, tot semiaccidentat, a încercat niște floricele inutile, gen călcâie sau driblinguri ca ultim apărător, dar care nu ne-au costat mai mult de un gol sau două, din fericire. Oricum, ca angajament, jos pălăria!
- despre adversari nu m-aș exprima prea concret, aș prefera s-o facă ei. De Motanu și Luci am zis, Paul a fost în nota obișnuită, ba chiar i-am remarcat un dribling, adică exact procedeul la care Echipa de 6 a fost deficitară, ca să nu zic inexistentă! Gabi și Stelică au încercat să fie și fundași și mijlocași, iar când alergi după doi iepuri, se știe că nu prea prinzi niciunul. Cât despre Mitică... inițiativă destul de timorată, dribling aproape deloc, șut mai degrabă imprecis.
- Matei a venit abia cu 5 minute înainte de final, mi s-a părut indecent să mai intre la scorul de 12-6, dar regret enorm că nu mi-a venit ideea de a-l băga la adversari, fiindcă el își dorea mult să joace.
- ca o concluzie, mi s-a părut că Echipa de 6 a fost prea nerăbdătoare. Cu o etapă înainte ne-a plimbat mai mult, acum mi s-a părut că am depus mai puțin efort în defensivă. E drept, nici n-am mai mâncat fasole cu cârnați :) ! Impresia mea a fost că s-a încercat prea repede pasa decisivă, ca atare execuția fiind adesea greșită.
- în ceea ce privește golurile, la Echipa de 5 e simplu, unul l-a dat Vasea! :) La Echipa de 6 n-aș ști câte au dat Motanu, Mitică și Gabi, doar că au dat.
La after-party n-am ajuns, am înțeles că Vasea a fost călăuză la o cârciumă din cartier, aștept impresii.
sâmbătă, 4 martie 2017
Prima ”rapsodie” de primavara
Ma cutremur (e doar 4 martie) la gandul ca scriu
o noua cronica dupa atata vreme in conditiile in care nu s-a schimbat nimic in malderul
de motive care m-au impiedicat sa fac acest exercitiu atat de nobil si necesar
fenomenului nostru. In fine, sa zicem ca astenia inceputului de primavara poarta
intreaga vina. Pare un motiv de luat in seama si mai usor de suportat decat ipostaza
unei slabiciuni in fata careia s-ar putea sa mai fac concesii pe pielea mea.
Asadar, dragi cititori, vineri 03.03.2017, in
balonul mic s-a desfasurat prima etapa post-iarna, prezenti fiind 11
combatanti, dar spre surprinderea mea fara Doru care tocmai ma sunase pe la
13-30 sa ma intrebe daca vin.
Sincer nu stiu cine si cum a facut sa se ajunga
la formulele de mai jos:
Pelicanii – Luci,
Gaby, Stelica, Razvan, Mitica si Vasea
,
Pinguinii – Nelu, Bebe, Popicu, Tavi si Gabita .
Destule probleme la cei pregatiti sa inceapa,
Stelica, Razvan, poate si Mitica, nerefacuti dupa accidentari anterioare, Popica
racit cobza, Gabita plin de dorinta dar venit dupa un meci tare, jucat seara ce
abia trecuse. In schimb ambele echipe au beneficiat de portarii de top pe acest
post.
Meciul a inceput in nota de dominare a
pinguinilor care desi au aveau om mai putin au atacat simtind teama gusatilor de
sarjele lui Gabita care i-a facut sa prefere mai mult apararea. Dupa cateva situatii
favorabile „alb-negrii” au preluat conducerea si nu au mai cedat-o pana in
final. Diferenta a oscilat intre 2 si 3 goluri, o singura data ajungandu-se ca
o singura bobita sa departajeze cele doua echipe. Culmea e ca tocmai atunci a
intrat in poarta pinguinilor Gabita, nu pentru ca Nelu ar fi avut slabiciuni la
interventii, ci pentru ca primului i s-a facut pur si simplu rau, probabil dupa
efortul facut, suprapus peste oboseala cu care venise si combinat cu calitatea aerului
din balon, umed si cald, destul de greu respirabil. Acum s-a consumat si
perioada de maxima intensitate in jocul pelicanilor. Trageau la greu pentru a egala.
Numai ca la un moment dat portarul Gabita si-a adus aminte de o arma secreta,
adica folosirea sarjei din postura in care se afla. Asa se face ca a finalizat o incursiune din careu in careu
lucru care a turnat plumb in picioarele gusatilor si le-a temperat elanul. Golul
l-a oxigenat pe Gabita care a dovedit astfel ca trecuse peste acel moment
delicat. Imediat a iesit din poarta iar ultima parte a meciului a fost in
totalitate sub controlul pinguinilor. Scor 12-6 sau 13-7. 3 bobite le-a dat
mandel , dar ce e interesant e ca Gabita si le-a trecut in contul sau pe toate
celalalte, adica 9 sau 10 goluri. Asta inseamna ca a egalat recordul de goluri
marcate de un singur jucator intr-un singur meci, record (9 dupa unii, 10 dupa
altii) stabilit candva la acel 12-0 de pomina.
De la pelicani au marcat probabil Stelica, Razvan
si Mitica. Nu stiu exact cate fiecare deoarece au fost cateva faze interpretabile,
a se vedea paragraful ce urmeaza.
Ca sa aratam ca meciul de vineri a fost unul
palpitant, presarat cu sare si piper, chiar daca scorul nu o arata, va spunem
ca Popicu a stabilit un record foarte greu de doborat in urmatoarea suta de
ani. Dupa unii cica ar fi marcat 4 goluri in poarta lui Nelu. Da-da, in poarta
lui Nelu. Doua imparabile. Dupa altii doar cele doua imparabile, in locul
celorlate goluri aflandu-se doua assist-uri de toata frumusetea in favoarea
pelicanilor. Si totusi racitul pinguin n-a jucat foarte rau, dovada sta si faza
de final cand a sprintat precum o caprioara, ce e drept una cu dureri de sale
si nari infundate, servind apoi o pasa clara de gol pentru celalalt recordman. ”Assist-ul
sa traiasca, destinatarul nu conteaza!” - Iata deviza calauzitoare din capsorul
pinguinului care a facut ciocul mic pe toata durata partidei. Lucru foarte bun,
consemnat ca atare!
Extraordinar de bine s-a comportat Bebe. Avand o
conditie fizica nebanuita a inchis culoare pe dreapta cat a jucat acolo si apoi,
ce e remarcabil zic eu, s-a miscat impecabil in fata celor doi aparatori
pinguini care de regula se aflau in fata portii. Le-a incurcat pelicanilor multe
combinatii penduland intre acestia pe trasee destinate mingilor ce urmau sa
asalteze poarta bravului Nelu.
Luci, desi a incasat goluri, nu are ce sa-si reproseze,
interventiile sale au facut ca scorul sa nu ia proportii. Vasea, a fost
discret, cu interventii bune in aparare unde a preferat sa se retraga cand ai
lui uitau sa mai vina sa-si apere bastionul de numeroasele pericole care se abateau necontenit la poarta lui Luci. A facut
o deposedare magistrala in pozitie de unu contra unu, in fata lui nefiind altul
decat Gabita. Nu stiu cati ar fi reusit asa ceva.
Despre Mitica, ce sa zic? Pasa neagra continua,
regasirea de sine si implicit rezultatele bune sunt pe aproape, dar intarzie sa
apara. Capitane nu fi suparat, speranta moare ultima !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)