Echipele si scorul

          Vineri, 27 noiembrie 2015 are loc primul meci in balon in sezonul de toamna-iarna.
          Echipa A: Nelu, Stelica,Popicu, Bogdan,Vladut, Mitica, Vasea si Tudor.
          Echipa B: Virgil, Bebe, Gabi, Tavi,Stefan, Bete si Gabita.
          Ceea ce merita sa fie semnalat este absenta Motanului de la intalnirea noastra dupa o lunga si lata perioada de prezenta neintrerupta si reaparitia lui Gabita dupa ceva timp.
          Scorul a fost 7-4 pentru echipa care a fost condusa mult timp cu 3-1 si 4-2...
          Va las placerea sa cititi comentariile spumoase marca Bogdan .

HRISOV apartinand lui Voda - BOGDAN

 ” Caţavencu plagiat pentru golul ce l-a dat şi vinul care l-a vărsat fără ca măcar să fie blat .

       În etapa a – fără număr – fără număr, s-au întălnit într-un balon (Arena fiind suspendată de USI) arhiplin, spectatori aproximativ 50-80 de mii, echipele Trâmbiţa De Sus (n.r.-Echipa-A) şi Toboşarii Veseli (n.r. - Echipa-B). Formaţiile standard, loturile nefiind atăt de lărgite ca ale lui Răţoi, plus revenirea lui Gabi 44 (La mulţi ani, sănătate şi bucurii)(n.r.- e vorba de Gabita in toata cronica), după un împrumut de o lună la Casă şi Pronosticuri, echipă din divizie superioară, başca Ştefan poreclit Me(r)ssi în lumea interlopă şi Vlăduţ artificierul minune, poreclit Copilu de către Tichi. Atmosfera se încinge, aşa cum îi stă bine unui mare meci, înaintea primului fluier care dă startul la huă. Suntem cu un om în minus, ba nu mă că vine Motanu, poate mâţa popii că motanul nu vine, ba da mă, mi-a zis mie că vine, atunci du-te şi ia-l din pat, ia-l tu că ne bat ăştia de ne usucă, schimbăm la jumate, o jumate e prea mult, mai bine la întreg, mingea asta e mai rotundă decăt capetele noastre şi mai tare, tu-i…etc., etc.
      Meciul începe, driblinguri, şpiţuri (în tribune nu în gură), passing-shoturi in adăncime, multe pase în spate la portar, e de înţeles, după mai mult de trei minute de joc infernal, oboseala îşi spunea cuvântul, iar preparatorul fizic, adus cu mari sacrificii financiare, tocmai de la Universitate adormise şi nu îşi făcea treaba, pe scurt, nu stropea jucătorii înfierbântaţi cu palincă rece ca ghiaţa, aşa cum era prevăzut în regulament dar şi în contractul strict secret, încheiat unilateral între vodă pentru plăieşi.
            În minutul nici 5, o minge aruncată în careul advers îl loveşte pe Vasea care se sperie fiind luat prin surprindere, dă din picior, loveşte săraca şi nevinovata minge care, şocată la rândul său, se scurge vlăguită pe lăngă bară, direct în plasă. Trâmbiţaşii exultă, dar cu Gabi nu e de glumit, îşi începe raidurile contorsioniste, dar trimite mingea de 4 ori în bară, de 4 ori pe lângă poartă, dă 4 pase de gol, dar din ele se alege doar aerul şi de alte 4 ori este faultat dar arbitrul nu fluieră, fiind delegat la alt meci. Baftă delo, delo. Nelu, la rândul său, scoate mingi de lângă bară, de sub bară şi de oriunde, dar Tichi Ţaca nu vede deşi era delegat federal cu drept de joc la acest meci, drept pe care nu şi l-a prea exercitat atât din modestie dar mai ales din populism. Pe un contratac tăios, Vlăduţ copilul minune înşiră vreo trei adversari şi trimite mingea în poartă. 2-0. Rin Rin Pampon respinge de patru, cinci ori mingea cu capul (mă rog… ce vrei mă…, aşa…, aşa se spune), avansează cu mingea în jumătatea adversă şi câte şi mai câte. Dar Gabi şi ai lui insistă, nu iartă, iar un dribling într-una din cascadele de la Valea Spumoasă a sus-numitului se încheie cu un şut sec în colţul porţii. 2-1. Pastilele, dar şi loviturile primite de la minge îşi fac efectul iar Rin Rin lansează în premieră absolută, arhicunoscutul său şlagăr “ Aurolacule, eşti bolnav, ia-o în dos, pentru trei beri te fac sănătos”.
            Între timp, vodă recuperează 20-30 de mingii, îi pasează lui Tudor, Vlăduţ, Vasea, Tichi, Rin Rin, sau vrea să tragă la poartă printre picioarele lui Gabi Solemnul dar nimereşte ceva mai sus fix în ouăle (nu ale lui Adi, că nu ar fi fost nicio problemă) acestuia. Delegatul federal, nu vede nimic din toate astea, Rin nici atât, fiind preocupat să-şi fredoneze şlagărul. Mai mult, Tichi începe să apostrofeze vehement şi chiar să se certe cu propriul televizor. Învălmăşeală la o minge în careu, mingea pluteşte şăgalnic pe lăngă capul lui Tichi, sau invers, nu contează, trâmbiţele încep să urle “ bag-o mă !”, iar Tichi chiar o bagă. 3-1. Toboşarii nu-şi lasă beţele din mână, avizi după un sictir-pilaf turco-chinez, şi reduc rapid din diferenţă. 3-2. Este momentul fatidic când pe Tichi Ţaca îl cuprinde o jale pribeagă, de la televizor la vodă, de la coechipieri la adversari, leit-motivul fiind “nimeni nu-mi pasează, toţi mă sabotează”. O altă minge aruncată în careul advers, Vasea pare că mîngăie mingea, doar pare, iar aceasta se scurge alene, ca un fulg de nea în plasa porţii. 4-2. Tudor îi dă o pasă excelentă în centrul terenului, dar Tichi dă cu stângul în dreptul, prilej cu care ecoul tuturor apostrofărilor anterioare, vuieşte acum în urechile delegatului federal. Vodă îi dă o pasă super lui Tichi pe dreapta dar acesta se autoîmpiedică şi cade fleţ pe gazonul nătăfleţ (s-ar potrivi şi altfel). La o fază ulterioară, similară cu cea anterioară, Tichi pierde o minge uşoară în terenul advers, vodă îşi bagă mâinile în buzunar, sictirit că nu mai aude cei circa 50-80 de spectatori din cauza urletelor cauzate de acuitatea balonului (ceilalţi neavând nicio contribuţie), Doru şi Gabi pleacă furtunos pe contraatac, cu umbrela de ploaie marcă înregistrată Tichi în ceafa lor, pătrund în careu, Gabi prelungeşte mingea si Nelu o deviază incredibil în corner. Gabi execută parşiv, scurt şi cu mult efect, Nelu, magnific până atunci, se lasă păcălit (portarul nu trebuie să stea la colţul scurt) şi este 4-3. Tichi Ţaca Agronomia sparge indubitabil armonia. La Mărcuţa, Socola, Berceni 6 cu curul în sus, se trăia încă bine. Ca tacâmul să fie complet, vodă recuperează o minge de la Gabi, în colţul drept al propriei jumătăţi şi nu ascultă cerinţa stelienilor (foarte buni dar de multe ori panicaţi nejustificat) de a trimite totul în eter sau macar in aut, trimite mingea în propriul careu, Rin Rin Pampon, Stelică şi Tichi, năuciţi de melodie privesc melancolic cum aceasta se opreşte în piciorul lui Tavi (nemulţumit de ridicolul salariu oferit, doar trei milioane de copeici anual, încă nu a semnat cu Arsenal) care singur singurel, trimite o bombă care zguduie plasa. 4-4.

            Toboşarii încep să bată toba şi mai tare, simfonia a V-a a lui Bethoven (nu e vorba de minunatul Saint-Bernard) le dă ritmul ca într-un ultim asalt. Tichi îl face paharnic pe vodă, apoi sticlar, apoi damigeană. Băi, până aici ! Pahar, pahar, sticlă, sticlă, dar damigeană ? Într-o tânără democraţie adevărul deranjează, nu-i aşa ? Vodă îl cheamă imediat pe logofăt, îl pune să scoată toate letopiseţele din arhiva secretă, vrea să ştie tot ce a făcut Tichi de la primul pipilică până la ultimul său gol dat societăţii de stat…indescifrabil. Condamnarea, prea blândă, fie vorba între noi, a venit repede. Trei etape cu executare între 4 bări şi o linie de demarcaţie, două bări pline cu coniac, înfipte în pământ şi alte două cu cracii în sus ca să nu strice pereţii. Ce a urmat nu e greu de prevăzut, Messi şi Doru ne-au pus plasa porţii pe bătător şi ne-au scuturat-o temeinic de praf, la scorul de 7-4 trâmbiţele au bătut cu palma (sau cu capul ) în saltea, au depus uneltele materiale şi vocale pe banca de rezerve, după care s-au îndreptat în mediul privat să facă duşuri cu palincă moroşan-bronsoniană şi cu bere plină de premii (pentru producător), goala de hamei.

N.R. : Acesta este un pamflet (să credeţi voi) şi nicidecum un atac la persoană aşa cum se vede din sateliţii artificiali ai Terrei, atac interzis încă din minutul 90 de către un spectator fidel pe nume Ion, într-un meci cu miză împotriva Universităţii. ”

Voda-Bogdan si plaiesii

Este pentru intaia oara cand titlul precede continutul cronicii mele. Regula spunea ca dupa ce recitesti cele scrise despre etapa gasesti si titlul. . .  pentru sinteza. Luand cele  intamplate vineri, oricum le-ai intoarce ajungi la concluzia de mai sus. Asa ca titlul l-am avut in buzunar din momentul incheierii partidei. La finalul meciului mi-a fost greu sa-mi ascund satisfactia infrangerii pinguinilor mei. Pare neverosimil, dar a fost chiar asa.

Acum la subiect. Pe o vreme perfecta pentru fotbal, pe terenul din spate-mijloc, la lumina naturala iar in ultima parte la cea a reflecoarelor s-au confruntat urmatoarele echipe stabilite de Doru si Mitica :

Piguinii : Virgil, Bebe, Cristi, Popicu, Mitica, Tavi si Vasea (repriza-1a) 

Pelicanii : Paul, Nelu, Doru, Razvan, Stelica, Bogdan+Vasea (repriza-2a)

Dupa cum se observa, cel putin doua absente importante, Gaby, decanul nostru de varsta si Ely vedeta de la polul opus. Fiind impari la numar s-a stabilit de comun acord ca pelicanii sa aiba om in plus in partea 2-a. Strategii complect diferite la alegeri. Doru nu a pierdut ocazia sa-si faca echipa din ”vedete de mana 2-a”, adica o echipa in care de mult afirma ca ar dori sa joace, apoi Mitica in ton cu felul lui a urmarit sa aiba ”valori” cat mai multe in preajma, pentru a duce de la bun inceput spre 100% certitudinea victoriei. Sigur, Doru alegand in felul lui, ii lasa lui Mitica ”crema”, adica ce-si dorea . Pai Virgil-eroul de data trecuta, Bebe-totdauna constant in joc precum ticaitul unui ceas elvetian, Cristi-guru incontestabil. . . pe doua roti, Popicu-venit dupa un joc de exceptie etapa trecuta, mandel- cu multa multa modestie top la bursa de valori in acest sezon de toamna (ha!), Vasea- cel mai versat si imprevizibil atacant din acest inceput de secol si mileniu. Ne intrebam cum naiba sa pierdem pentru ca dincolo nu prea erau atacanti, iar noi, cand ne uitam unii la altii, ne zambeam cu mult subinteles. In privirile lui Mitica si ale lui Cristi se putea citi un scor de 2 (doua reprize)x12g la 0 (o noua fila in Cartea recordurilor). Desi meciul a inceput cu un gol al lui Cristi evolutia evenimentelor dar si a scorului au contrastat din toate punctele de vedere cu presupunerile de inceput. Adica pinguinii nu au reusit sa lege aproape nimic. Nicio relatie intre jucatori, totul la intamplare.  Cei care ar fi trebuit sa dea consistenta si sa modeleze jocul intregii echipe (Mitica si Cristi) s-au complacut de cele mai multe ori intr-un joc individualist, fara orizont la nivel de echipa. Desi au facut amandoi risipa de energie, jucand asa au redus la maxim eficienta noastra, a celorlalti componenti ai echipei. De partea cealalta s-au instalat inca de la inceput o adevarata unitate de grup si o ambitie de a se ”bate si de a supravietui” onorabil cum rar am intalnit pe la noi. Au luptat cu totii exemplar, in frunte cu portarii, la inceput Paul, apoi Doru si spre final Nelu, apoi cu polivalentii Razvan si Stelica si incheind cu eroul-absolut al etapei, Bogdan. Lui i s-a adaugat in repriza secunda Vasea, care a renascut dupa ce in prima parte nu a reusit sa se integreze in niciun chip in jocului haotic al pinguinilor.

Dragii mosului asa se face ca la 1-0 pentru pinguini, Bogdan egaleaza cu un sut imparabil, de la distanta direct in vinclu. Realizare  magnifica, senzationala, ireala. Din acest moment pelicanii prind aripi, Bogdan punctand pentru 2-1 la final de prima repriza. Asadar, cu vedete mii si mii, cu om in plus si 1-0 in debut, ”bravii” pinguini pierd o repriza intr-un mod lamentabil. Sunt convins ca in acest moment median niciunul dintre albi-negri nu banuia ce avea sa se intample in repriza ce urma. Soarta tine cu cei curajosi, asa se zice si asa s-a intamplat si la noi. Aceasta a doua repriza incepe cu o noua lovitura de teatru. Pe fondul unei perioade in care noi incercam sa revenim cat de cat in joc si pe tabela de marcaj (acum Doru a facut minuni in poarta), Bogdan puncteaza pentru 3-1! Iar, incredibil. Greu-greu se mai lega ceva la noi. Cristi reuseste sa reduca scorul marcand cu un sut de la distanta, ca si primul de altfel. Actiune individuala, cu sut pe culoar liber creat de marcajul pelicanilor la  ceilalti din fata. Numai asa s-a putut marca vineri, caci prin actiuni colective nici nu s-a pus problema. Acesta a fost ultimul gol pinguin. A urmat perioada in care s-a desavarsit dezastrul nostru. Metodic, cu tenacitate si maxima eficienta, valorificand orice oportunitate si ajutati de bravii Stelica, Razvan si de ceilalti pe cand nu erau in poarta, pelicanul brunet alias Bogdan-voda mai puncteaza pentru 5-2, dupa ce in prealabil Vasea facuse 4-2, printr-un gol cum numai marele polonez Lato mai practica, adica a pus un lat precis si la timp la besica obiect-de-lucru.   Asta a fost. Eu am jucat slab, fara aplomb, fiind fascinat de lectia oferita de adversari.

            Victorie pe cat de meritata pe atat de spectaculoasa. M-am bucurat pentru ei deoarece am vazut prin acest rezultat rasplata unui joc si a unei mentalitati de grup pe care le impartasesc in totalitate. Voda-Bogdan a demonstrat prin ce a facut ca a transformat intr-un mod miraculos iarba din fata portii pinguine in cea mai frageda loboda sintetica.  Ave!  

Rațele și tricicliștii

Evident că nu am vreo tragere de inimă să scriu după un meci pierdut, cu atât mai mult cu cât personal îl consider drept cel mai slab al meu (mult sub cel de 0-12!) din ultimii cinci ani. Măcar să nu reușesc vreunul la fel în următorii cinci, și tot ar fi bine.
Premisele n-au fost grozave încă din start, pentru că Eli s-a mai dezdomnit un pic și impune să-și aleagă și el oamenii lui. Dacă atunci când a fost doar cu Biciclistu, problemele au fost cât de cât sub control, dovadă și cel 12-1 de acum două etape,  acum l-a luat la el și pe tânărul Ștefan, care fără a fi neapărat vreo lumină în materie de fotbal, e mai iute, mai combinativ și mai disciplinat tehnic decât mare parte dintre noi. Iată cum a picat la zar:
Rațele: Bețișor, Gabi, Bogdan, Paulică, Stelică, Răzvan, Tudor, Mitică, Vasea
Tricicliștii: Virgil, Ne Lutzu, Biciclistu, Bebe, Tavi, Ștefan, Marean, Eli
După cum se vede, păsăretul a preluat om în plus la bord, urmând ca pe parcursul partidei să-i facă schimbare de buletin, ceea ce nu s-a mai întâmplat, chiar dacă pe Marean și pe siamezul lui pe tricicletă îi podidiseră la 3-0 pentru ei lacrimile de crocodil, cum că n-au avut noroc în viață și ar fi cazul să și-l schimbe acum. Au rămas cu obișnuitele trageri de timp, cu gândul mărturisit (adică auzit de subsemnatul pe teren) c-ar fi cazul să se ducă cu numărătoarea spre doișpe și cu efective egale, după plecarea lui Tudorică.
Aceasta nu le știrbește cu nimic din merite. Ne Lutzu și Bebe au fost foarte preciși și agresivi ca fundași laterali, Biciclistu a rămas mult pe spate și a respins mare parte din baloane iar Tavi este pentru mine una dintre cheile jocului. Foarte disciplinat tactic, a prestat ca închizător cu foarte mult aplomb și nu s-a sfiit (el, romanticul incurabil...) să bage material la greu: tălpice, capace, obstrucții și altele din gama de scule așchietoare, de-l strigau coechipierii și adversarii Gattuso. Pe Marean l-a găsit una dintre zilele în care vine cu ambiția la el, l-a ajutat și faptul c-a marcat primul gol, așa că vineri a plecat acasă cu o bilă mare albă. Să fie primită, că alta nu se știe când mai capătă, iar maro și negre are destule.
Surpriza cea mare a fost însă Virgil. Sosit ceva mai târziu, nu știu cum se face că a fost introdus direct în poartă, moment în care știu vreo câțiva păsăroi care-și frecau mâinile de bucurie. N-a fost să fie, pentru că a apărat excepțional, chiar dacă de vreo câteva ori a fost prins pe contre pied, iar golul luat la 4-0 nu-i știrbește cu nimic din merite.
Dincoace, multe lucruri frumoase se pot spune depsre Bețișor, ca în atâtea alte rânduri, impecabil în poartă. Asta ar trebui să-i dea de gândit lui Mitică, pentru că degeaba se plânge că portarul advers i-a mâncat meciul, atunci când PROPRIUL  lui portar face o partidă măreață. În rest, păcat pentru prietenul Silică că  execuția lui cu călcâiul a luat doar bara și n-a intrat la vinclu, dar într-un fel mai bine, că poate-și lua nasul la purtare și se visa fotbalist. Ori, se știe, visele prea frumoase au sfârșituri triste...

PS: Domnișoara din imagine nu-i nici pe departe o cocălăreasă, cum ar crede unii. Despre ea, mai jos, în comentarii.

Vasea(1) si Motanu(2) ?

            Patrusprezece fotbaliatori ne-am strans in Agronomie intr'o inca o vinere insorita.
            Cea mai mare surpriza pentru cronicar a fost sosirea la timp a lui Tavi la locul faptei, el zice ca a schimbat traseul, eu spun ca probabil a plecat si mai devreme ca de obicei.
            Mitica a vorbit cu administratorul si ne-a indreptat spre balonul mic, am inceput sa ne echipam pentru fotbal, insa intra tumultos in balon un Motan care tipa din toti bosogii ca sa mergem sa jucam afara, ca e prea frumos, e soare si o temperatura numai buna sa alergi prin iarba verde, dar totusi sintetica. Se vorbeste din nou cu administratia si ne mutam cu tot calabalacul afara pe terenul din mijloc din spate. O idee excelenta a Motanului(voiajor)!
            "Aranjorii" celor doua echipe sunt Mitica si Ely, ca de obicei in ultimul timp. Bebe a refuzat sa joace in echipa lui Ely si ca atare a facut rocada cu Vasea.
            PEL-ping: Popica, Nelu-Bronson, Cristi-biciclistu, Paul, Bogdan, Ely si Vasea.
            PING-pel: Tavi, Bebe, Motanu, Stelica,Gabi, Mitica si Bete.
            Echipele au parut mai echilibrate fata de ultimele meciuri, ceea ce s-a vazut si in teren. PING-pelistii au inceput cu longilinul dom-profesor Bete in atac si era cat pe ce sa deschida scorul cu lovituri de cap la mingi lungi aruncate de Motanu , chiar a lovit o data si bara, dar n-a fost sa fie...De partea cealalta, varf de lance, cam boanta ce e drept, era "tanarul" Vasea si o prima faza care a suscitat ceva discutii a fost faultul comis de portarul Tavi asupra lui Vasea in mijlocul careului, dar nu s-a acordat nimic(nici n-avea cine in lipsa unui arbitru).In cele din urma, Ely prinde un sut frumos si deschide scorul ; 1-0 pentru PEL-pingisti.Dominarea elyana se inteteste si la o minge lunga aruncata in careu, vulpoiul de Vasea o deviaza  din saritura in gol derutandu-l pe Tavi, care in gluma il tot ameninta...  La acest scor de 2-0 ma prinde o faza in aparare si il vad pe Mitica cu basica la picior pe la mijlocul terenului, inaintand vertiginos spre poarta noastra, strig la Bogdan sa-l intampine, dar ghiuleaua plecase din piciorul "maestrului"si deja se odihnea in paianjenul portii, in stanga lui Popica.  Nu trece multa vreme si Vasea il mai incomodeaza o data pe Tavi si uite asa scorul devine 3-1, incat experimentatul Gabi striga la aparatori sa-l tina pe Vasea, pana ce chiar el l-a luat in primire. Vazand ca diferenta de scor creste, Motanu repeta "figura" din alte partide si se duce varf de atac, profitand repede de o balbaiala la mijlocul terenului, recupereaza balonul, dupa care il evita elegant pe Paul si marcheaza in poarta goala. La PEL-pingisti apar nervii, ceilalti profita si baftosul de Motan egaleaza cu un gol superb din unghi stanga cu o executie pe care probabil nici el n-a inteles-o pe deplin. Unde mai pui ca a mai si ratat doua ocazii destul de simple. La ratari pot si eu sa-mi trec in cont doua, la pase primite de la Ely; la prima am reluat direct din bucata, dar din pacate, chiar in bosogii lui Tavi, iar a doua, pe langa buturi. Auzeam tot mai des vocea lui Cristi care ma striga Vase- Vasu treci in aparare, ceea ce am si facut. De partea cealalta, Bete intra in poarta, iar Tavi varf de atac facand tandem cu Motanu.La noi, Popica penduleaza cand in poarta, cand in atac, cand in aparare, cam peste tot, dar pe nicaieri. Cristi cam vrea sa faca de toate si nu prea-i mai iese nimic, Ely se pare ca s-a linistit si in sfarsit prinde un sut de zile mari care musca paianjenul dreapta sus in directia noastra de atac, mingea se duce pe plasa si loveste cealata bara ricosand in teren; Bete, la bere dupa, a spus ca el nici nu si-a dat seama ca a fost gol, dar el totusi ar fi atins mingea. Meciul se indrepta spre victoria elystilor, dar ambitosul de capitan n-a cedat si a prins un sut tare pe care nefericitul de Paul nu-l poate prinde, mingea sarindu-i din piept direct la oportunistul de Motan care egaleaza scorul la 4-4. Se cam inopta, Motanu propune pace la 4-4,ca la teatru, se mai joaca vreo cinci minute in care Vasea pe post de aparator respinge in aut o minge periculoasa si cam la ultima actiune de atac a lui Tavi, cu un mare efort impinge cu varful piciorului drept balonul in corner, chiar din fata lui Tavi care se pregatea s-o vare in poarta.Asa ca meciul se termina, pana la urma, cu un echitabil rezultat de egalitate, chiar daca fiecare parte, mai ales Mitica, spune ca a ratat o multime de ocazii.
            Se trece la cea mai placuta parte a zilei de vineri, unde pe fondul consumului de lichide si mestecarii de diverse produse pentru gura se fac comentarii aprinse pe marginea meciului recent incheiat. Dintre cei 14 au lipsit doar trei:Paul, Bogdan si Ely.Majoritatea celor prezenti a decis ca in prima parte Vasea a fost cel care a iesit in evidenta, pentru ca partea a doua a meciului sa apartina Motanului.
            De aici si titlul cronicii!