luni, 24 septembrie 2012
Vineri, 21 septembrie, nu s-a jucat!
A trebuit să vină cineva din afara UE ca să consemneze amânarea meciului pe motiv de ploaie!
duminică, 16 septembrie 2012
Efectul cuvintelor şi "Fraţii Costea"
PARTEA ÎNTÂIA
Sambătă, spre seară, imi făceam
tura obişnuită prin parcul Riviera de langă Complexul Naţional. Chiar în zona
centrală, acolo unde sunt leagănele şi numeroase carusele pentru copii, am
găsit o forfotă şi o animaţie neobişnuite, plus o mulţime de puncte comerciale
amenajate ad-hoc, care printre atâtea altele vindeau cu mare succes bere şi
mult must. Grătarele sfârâiau şi ele de zor alături, dând „apă la moară” pentru a întregii plăcerile
consumatorilor. Era în plină desfăşurare „Târgul de bun must”. Greu să rezişti,
aşa că am luat mustul la sticlă pentru acasă şi bere la pahar, impreuna cu 4 mici
bine prăjiţi, pentru consumul la poziţie. Altii procedaseră invers, adică s-au
dat rapid la must şi, pentru a echilibra situaţia (probabil aşa credeau ei), au
asortat cu bere. Ce a fost mai departe?
Citiţi mai jos.
Păi ce să fie? A fost o
atmosferă superbă, totul părea mult mai frumos, parcă eram într-o poveste din
copilărie, veselie şi numai voie bună. În această hărmălaie generală, plăcută
auzului, cei mai slabi de înger, sugative fără măsură, începuseră să se dreagă şi
cu lăpticul din biberoanele copiilor. Culmea amuzamentului a fost atinsă atunci
când o tânără mămică, consumatoare şi ea de suc de struguri, a întrebat la
modul serios pe unul din tinerii care se ocupau cu folosirea de către copiii
ceva mai mari (de la 4-5 ani în sus) a unei versiuni simplificate de „bungee
jumping”, dacă se poate da şi ea în corzi şi pe salteaua elastică de aterizare.
Toate cele de mai sus sunt fapte reale. Iata cât de puţin îi trebuie omului să
dea în mintea copiilor.
Dar să revin. Am mai dat o raită
pe malul lacului, după care, cu Şeful lângă mine, m-am oprit să privesc la un
meci de fotbal, ce se desfăşura în nocturnă pe terenul sintetic din apropiere. Imbrăcate
cu maieuri colorate, cum uneori folosim si noi, cele două echipe jucau bărbăteşte,
cu ambiţie, în forţă şi nu de puţine ori cu o viteză remarcabilă. Au rezultat goluri
frumoase, din faze construite, uneori s-a marcat şi din gafe ale fundaşilor sau
portarilor, ratări mari, faulturi sau faze contradictorii, cu decizii greu de
luat şi care în câteva rânduri au defavorizat una din echipe. Cam ceea ce se
întâmplă şi la noi. Şi totuşi ceva făcea diferenţa între meciul la care asistam
şi cel desfăşurat cu o zi înainte, pe terenul din Agronomie. Nu mă refer la talentul
combatanţilor, la calitatea fotbalului practicat, sau a terenului de joc. Nu.
Toate înclinau în favoarea noastră. Mă refer la atmosferă. S-au auzit şi schimburi verbale mai tari, reproşuri,
ironii, îndemnuri, dar niciodată nu s-au folosit cuvinte obscene, jignitoare
sau provocatoare. Deşi pare anormal, acestă constatare m-a impresionat. O spun
cu regret, dar din acest punct de vedere, unii dintre noi mai au de pus la
punct nişte lucruri. Mai ales că în ultimul timp, vinerea, în preajma noastră,
îşi desfăşoară antrenamentele şi nişte picimani, care pricep limba ce-o vorbim,
inclusiv mizeriile slobozite de gura câtorva dintre noi. E jenant şi mai ales riscant,
deoarece această stare auditivă ar putea să descalifice în ochii asistenţei
întreaga grupare de ziua 5-a. Există printre noi atâtea persoane de calitate, şi
nu neapărat doxă de carte, care ştiu să-şi exprime nemulţumirile sau alte
opinii personale într-un mod care să nu provoace dezgustul celor din teren sau de
pe marginea acestuia. Si nu cred că e cazul să ne expunem imaginea generală din
această pricină. Aviz amatorilor !
PARTEA A DOUA
Aşadar, pe 14.09.2012, pe o
vreme splendidă, s-au aliniat pe terenul mic al bazei ce găzduieşte eterna
confruntare dintre cele două combatante de ziua 5-a următoarele echipe :
Pinguini – Bebe, Gaby, Motanu, Gabiţă, Mitică, Eli si Claudiu
Pelicani –Tavi, Virgil, “Beţe”, Balaurul, Popicu, Cristi-g, vărul
Dănuţ, şi Cătă .
Pe scurt :
- Gaby
şi Beţe au revenit după importante perioade de întrerupere, ultimul jucând în
apărarea pelicană
- La
venirea lui Virgil şi Tavi, echipele erau numeric egale, iar Eli aştepta pe
margine să vadă cum va fi distribuit. Ghinionul dracului pentru pelicani. Cum
Tavi nu poate juca la pinguini, acesta împreună cu Virgil au trecut la pelicani,
iar Eli la pinguini. De ce ghinion? Pentru că aceşti fraţi Costea (Eli şi
Claudiu), de regulă se luxează unul pe altul când joacă împreună, dar atunci
când uită să mai procedeze astfel sunt teribili. Aşa s-a întâmplat vineri. După
o evoluţie palpitantă a scorului , ei, împreună cu Găbiţă, au reuşit să
dezorganizeze complet sistemul defensiv pelican, reuşind să întoarcă un
rezultat care la un moment dat părea compromis.
- Evoluţia scorului spune totul,
0 – 4 , după 30 minute de vis pentru pelicani ,
3 – 5 , apoi
7 – 7 , primul şi ultimul egal cu goluri,
12
– 8 , perioada de care vorbeammai sus,
13
– 12, revenire a pelicanilor, pentru ca la sfârşit să se consemneze,
15 – 12 , cu ultimile trei goluri marcate de Găbiţă, care se odihnise
pentru final, rămânând în poartă întreaga treime mijlocie a partidei .
-
Apreciez ca pe deplin meritată victoria pinguinilor,
- Cred
că în perioada cănd se apropiaseră la un gol (13-12), pelicanii au greşit
jucând la mijloc şi atac doar cu doi sau trei oameni, care forţând cât au
putut, treptat s-au sufocat, în loc să diversifice acţiunile şi să practice un
joc mai colectivizat, să zic aşa, cu ceilalţi echipieri aflaţi prin preajmă.
- Pentru pelicani au marcat- Cristi-7,
Popicu-2, Cătă-1, Dănuţ-1, Tavi-1 (scuze dacă am consemnat ceva eronat),
- Pentru pinguini, deoarece îmi este teribil de teamă să nu greşesc, îi rog pe comentatori să detalieze.
sâmbătă, 8 septembrie 2012
Întoarcerea Marelui Alb
Închipuiţi-vă că după câteva luni de viaţă nesportivă, tutun, beutură şi alte d-alea interzise, se prezintă la stadion şi se echipează de joacă un băiat. Noi o să-i zicem Silică, să nu-l recunoască careva. Ăştia ai lui, foştii coechipieri, strâmbă din nas, că vor să-l scoată golgeter şi apoi să-l vândă (la abator, bineînţeles...) pe nea Marin Găină, ăştiălalţi, adică pinguinii, nu şi nu că le strică schemele de joc. Ca să-i împac şi pe unii şi pe alţii, fac rost de încă o pernă (deocamdată e cald şi poţi trage un pui de somn şi fără plapumă sau şoşoni), îl iau pe băiat de mână şi-l prezint lui Ciulică. Le şi zic, poarta-i a voastră, dormiţi frumos, fiecare într-o parte, nu sforăiţi, dacă vreţi puteţi sta şi la poveşti, dar nu cumva să atingeţi mingea că faceţi buba. Le fac şi un desen şi îi las în ale lor. Ciulică, ăla mai micu, ascultător, până să se dezmeticească asistenţa, sforăia voios şi deja înhăţase patru bucăţi de la inamicii strecuraţi pe Bulevardul Motanu, colţ cu Intrarea Bebe. Partea cea mai ruşinoasă e că una din bobiţe, şut la colţul lung, din alergare, fără pendulare, îl avea ca autor chiar pe numitul de la început. Din acest moment, pinguinii trec la represalii, lui Ciuli i se mută scăunelul pe stânga, Mitică coboară în apărare şi-l neutralizează pe Silică iar în poartă intră un băiat adus de Mihai, Silviu. Acesta va fi şi omul-cheie al finalului de meci.
Jocul campionilor începe să se lege. Lui Mahmurel Găbiţă, până atunci abonat la şutul în bară (două transversale frumoase fac mai mult decât orice gol) i se mai dezleagă norocul, altul decât cel în dragoste, Claudiu se trezeşte şi el iar în scurt timp jocul se echilibrează. Lui Silică nu-i mai ies schemele şi se cere afară, pleacă şi Tudor, iar la schimb pelicanii primesc un domn mai în vârstă, Sorin. Diferenţa se simte, Mihai e omniprezent, deşi îl cam bănuim de niscai aranjamente cu nea Găină, pe care-l cinsteşte cam des, iar de la 3-5 scorul se duce la 11-6 pentru Venerabili. Plângăcioşii îşi strâng jucăriile şi abia de onorează cârciuma, acolo unde campionii intră în prelungiri...
Iată şi distribuţiile:
Pinguinii: Luci, Bebe, Motanu, Silviu, Sorin, Mihai, Mitică, Claudiu, Găbiţă
Pelicanii: Cătălin, văru Dan, Tavi, Tudor, Ely, Edy, Virgil, Silică, Găină
În final, o declaraţie a golgeterului competiţiei, Găbiţă: "Dedic această victorie mersului pe bicicletă şi consumului de răcoritoare. Mulţumesc coechipierilor că m-au pus în valoare şi le promit că odată cu începerea şcolii voi şterge cuvântul BERE din vocabular". Acu, că s-o fi referit la Şcoala de Arte şi Meserii...
Jocul campionilor începe să se lege. Lui Mahmurel Găbiţă, până atunci abonat la şutul în bară (două transversale frumoase fac mai mult decât orice gol) i se mai dezleagă norocul, altul decât cel în dragoste, Claudiu se trezeşte şi el iar în scurt timp jocul se echilibrează. Lui Silică nu-i mai ies schemele şi se cere afară, pleacă şi Tudor, iar la schimb pelicanii primesc un domn mai în vârstă, Sorin. Diferenţa se simte, Mihai e omniprezent, deşi îl cam bănuim de niscai aranjamente cu nea Găină, pe care-l cinsteşte cam des, iar de la 3-5 scorul se duce la 11-6 pentru Venerabili. Plângăcioşii îşi strâng jucăriile şi abia de onorează cârciuma, acolo unde campionii intră în prelungiri...
Iată şi distribuţiile:
Pinguinii: Luci, Bebe, Motanu, Silviu, Sorin, Mihai, Mitică, Claudiu, Găbiţă
Pelicanii: Cătălin, văru Dan, Tavi, Tudor, Ely, Edy, Virgil, Silică, Găină
În final, o declaraţie a golgeterului competiţiei, Găbiţă: "Dedic această victorie mersului pe bicicletă şi consumului de răcoritoare. Mulţumesc coechipierilor că m-au pus în valoare şi le promit că odată cu începerea şcolii voi şterge cuvântul BERE din vocabular". Acu, că s-o fi referit la Şcoala de Arte şi Meserii...
duminică, 2 septembrie 2012
Cei 7 magnifici
Incerc o “emotie de toamna” căci uşor, pe
nesimţite, vara a trecut şi “a venit… toamna”. Vă amintiţi minunatele versurile
ale lui Nichita S. precum şi superbele melodii, având ca suport această poezie,
compuse de Nicu Alifantis şi regretatul Cornel Fugaru .
Cele de mai sus nu sunt o simplă
introducere, ci, dacă vreţi, în limbajul nostru sportiv, avem exprimate într-un
anume fel, coordonatele temporale şi sufleteşti ale întrecerii dintre cele două
super echipe care fac legea în Agronomie.
Cu meciul de vineri 31.08.2012 s-a
încheiat sezonul de vară. Pe o vreme minunată pentru fotbal şi într-o atmosferă
de vis, cu 14 combatanţi prezenţi pe teren şi unul pe margine, care-i şi
întrece, nimeni altul decât pelicanul universal Sile, s-a disputat una dintre
cele mai palpitante şi spectaculoase partide ale verii. Mai mult, pentru ca
totul să fie perfect (ce e drept, în special pentru pelicani e valabilă afirmaţia),
disputa a beneficiat după numai câteva minute de la începerea ei de o asistenţă
numeroasă, mai bine de 20-25 de picimani, învăţăcei în ale tainelor cu balonul
rotund, care, împreună cu părinţii sau alte rude şi prieteni, au asistat cu sufletul
la gură, ba au facut şi galerie, la acest adevărat spectacol fotbalistic. Sau altfel
spus, li s-a predat într-un episod un material didactic la secţiunea “aplicaţii”
cât pentru 10 lecţii cu instructorul lor cam rigid şi antipatic. Câţiva dintre
ei, desigur cei mai intuitivi, au renunţat la ora de antrenament de pe terenul
de alături, ramanând până la finalul meciului, electrizaţi de ceea ce vedeau
înaintea ochilor. Pe când la gardul terenului din Agronomie şi unele "celebrităţi" din liga-ntâia, nu de alta, dar să nu rămână fraiere până la capăt.
Aşadar echipele :
Pinguini –Virgil, Bebe, Mihai-t, Stelică, Mitică, Eli si Edi
(pinguinul doar negru)
Pelicani –Tavi, Balaurul, Popicu, Cristi-g, varul
Danut, Claudiu si Cata .
Absenţe puţine, dar importante. Găbiţă şi Motanu (se înnegreau
la soare, unul pe plajă, celălalt la câmpie) la pinguini, respectiv Luci la
pelicani, despre care nu prea stim mare lucru. Avem emoţii pentru ce va fi cu
poarta pelicană deoarece se aude că Barca caută portar în locul lui Valdes.
Dragii noştrii meciul a început tare încă de la primele
schimburi de pase. Cu Eli şi Edi în faţă şi Mitică împreună cu Mihai mai
retraşi, cu rol de servanţi pentru cei doi, pinguinii au deschis scorul repede şi
au continuat să domine pănă când un şut năpraznic al lui Cătă şi alte două ale
lui Dănuţ au dus scorul la 3-1 pentru pelicani. Din acest moment , practic până
la sfârşitul partidei, jocul a fost extrem de consistent, cu faze colective sau
realizări individuale excepţionale de ambele părţi, care au făcut deliciul întregii
asistenţe. Diferenta de 2-3 goluri a rămas în pernanenţă de partea pelicanilor.
Asta pănă la 6-4, când în poarta păsărilor
nezburătoare a intrat Cornel Penu (va amintiti desigur cine a fost) alias
Virgil. A scos Virgil cred, 4 sau 5 goluri gata preparate şi asta nu lovindu-se
mingea de el, ci pur şi simplu cu intervenţii extraordinare. La început a încasat un singur gol în timp ce
ai lui au dat 4.
De
necrezut , dar scorul devenise la un moment dat 8-7 pentru păsăroii gheţii şi ai
apelor reci, iar aceştia nu lăsau să se înţeleagă că se vor oprii aici. Ambiţii
mari şi gânduri măreţe se năşteau în sinea lui Mitică. Show-ul continuă. În aceste momente dificile,
Tavi-Talent, greşeşte impardonabil pentru adversar şi egalează la 8, marcând splendid,
cu stângul, fără preluare, la o pasă perfectă a lui Cătă. A fost un moment
cheie, deoarece echilibrul a mai durat cât să se mai marcheze câte un gol de
fiecare parte, după care două torpile necruţătoare ale lui Cristi-g şi Cătă au
pus capăt partidei. Scor 11-9 pentru supercampioni. Sile nu a rezistat
finalului palpitant şi s-a retras englezeşte, de teamă să nu i se facă rău, la
aşa tensiune ridicată ajunsese disputa.
Cătă a deschis şi a închis lista marcatorilor învingători. Ultimul gol a
fost înfiorător. O minge catapultată atât de violent şi precis încât aceasta a
lovit în stânga plasa porţii bravului Virgil, s-a dus pe orizontală pănă în
dreapta, apoi pe plasa laterală şi în final a ieşit din poartă.
Nu pot să închei fără a preciza toţi marcatorii, nu de alta dar cu excepţia a vreo două goluri, toate celălalte
au încăntat prin fantezie şi viteză, forţă sau fineţea execuţiei.
Deci : Mihai-4 (enervant de bun atât în atac cât
şi în apărare) , Eli-3 (joc foarte bun şi spectaculos - a facut şi reprezentaţie
pentru picimani, poarta pelicanilor fiind lângă spectatori), Edi-1 (a ratat cam
mult-aşa da! Bravo!-săptămâna trecută pelicanii au pierdut datorită lui şi a
omului în minus din a doua parte a meciului) şi Mitică doar una bucată. Apoi
Cristi-3 (s-a cunoscut revenirea lui-nemilos cu portarii daca il laşi să preia
mingea), Dănuţ-3 (două trasoare magnifice din unghi), Cătă, Tavi-Talent -1+1,
Claudiu-1, Popicu-0 (domn profesor a învăţat totuşi că la mingile înalte portarul trebuie să boxeze mingea şi nu să o pipăie în zbor cu vârful degetelor, când prin
preajmă pluteşte capul unor lungani cu detentă şi neiertători la papagali, precum
Mihai sau Edi).
Aşadar dragii mei, acestea fiind scrise, cred că varianta
melodică uşor dramatica a lui Cornel Fugaru s-ar potrivii campionilor pinguini,
iar cea cu tentă mai optimistă a lui Alifantis, echipei solare, supercampionilor
pelicani.
Up-date 3 septembrie, ora 3 am, by Găbiţă
M-am băgat şi eu peste Tavi cu o poză, răsăritul din ziua meciului, la care am surprins cumva raza verde, cea pomenită de Jules Verne. Pe aparatul foto apărea la focalizare, dar când făceam poza dispărea! Dar am păcălit-o cu telefonul :)
Up-date 3 septembrie, ora 3 am, by Găbiţă
M-am băgat şi eu peste Tavi cu o poză, răsăritul din ziua meciului, la care am surprins cumva raza verde, cea pomenită de Jules Verne. Pe aparatul foto apărea la focalizare, dar când făceam poza dispărea! Dar am păcălit-o cu telefonul :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)