Vine o vreme când reflexele ți se tocesc, piciorul nu te mai ascultă, driblingurile îți reușesc doar când adversarii sunt doi copaci și-un stâlp, șuturile ți se duc în plopi sau în boscheți (depinde de peisaj...) dar, în virtutea trecutului tău glorios, ți se oferă onoarea de a face alegerile, ceea ce, lucru deloc de neglijat, îți asigură un loc de titular.
Un punct mare în favoarea ta ar fi că, încă din imemoriale timpuri (adică cam pe când Vasea era domnișoară, Luci nu folosea vopsea de păr iar Găbiță nu aflase ce înseamnă alea desene animate) acesta era principalul tău talent. Ascundeați piatra, o ghiceai sau o piteai pe după dește, vă apucați de negociat și cel din fața ta se trezea făcut la buzunare, cu trei oameni mai puțin, trei goluri în minus iar pe deasupra dator cu un rând la cârciumă și două țigări la bucată. Bașca portarul advers stătea cu fața-n soare iar al tău la loc ferit, ca nu cumva să-i deranjeze vreo nefăcută somnul, căci de apărat mai va.
Iată însă că socoteala de pe peron nu e totuna cu cea din tren și, pus în fața unui băiat de cartier, patru clase pe după blocuri, dintre care două cu repetir, te fură fâstâceala și te trezești cu pantalonii-n vine și cu bandana pe ochi. Adică, reușești de-i scapi din vedere pe ăi doi considerați vedetele cartierului, ambii la adversari și te mai și trezești (probabil, mahmur) coechipier cu vreo trei mai puțin talentați, pe care susții apoi că nu tu i-ai ales. De picat tot îți pică ceva, cică ar mai veni trei băieți cu care să-ți întărești oastea de strânsură, dar nimeni nu garantează că respectivii vor ajunge astăzi sau peste trei săptămâni, după cum de abia după meci s-a găsit un milostiv să-ți deseneze o schemă, cum că nu toți trei ar fi avut loc la tine. Așa că uite cum a căzut zarele:
Echipa de după blocuri : Gabi (bine-ai revenit!), Paulică, Stelică, Tudor, Găbiță, Eli, Marean
Echipa de la (ura și la) gară: Cătălin, Mititică, Răzvan, Bogdan, Siliboi, Claudiu, Bebilă
Pe unii i-a pufnit răsul, pe alții plânsul, vreo doi au dat să se sinucidă, iar pastila s-a mai îndulcit puțin prin rocada lui Paulică cu Bogdan, la prima vedere o afacere bună, dar în final păguboasă pentru gargariști, Paulică fiind prea cuminte și Bogdan, cu două!!! goluri, prea rău. Așa că înainte de a apuca să numere până la trei Mitică și a-și extrage degetul din gură, scorul era patru la zero pentru mariniști, de se înfoia nea Găină-n pene mai ceva ca-n zi de târg la Vitan, cu șlapi, manele, mici reșapați și molan la mâna cincea.
Mai apoi a răsărit din drum mimoza, zisă și Eugen (o fetiță delicată și care n-ar face rău, adică n-ar da gol sau pasă, la nimeni) și s-au mai efectuat ceva permutări, dar pacientul era deja tratat definitiv. Ce să mai zicem de scorul final, nouă la șase, că poate-i vine cuiva vreo idee și-l citește invers, de ne calcă astfel de două ori rușinea?
Completare tenis (Găbiţă)
De data asta am găsit liber pe zgură şi numai o fereastră de o oră. Gabi a adus două rachete ca fulgul şi tot el a deschis balul cu victorii la Eugen şi Cătălin. Pe urmă, ca să apucăm să jucăm cât mai mulţi, au intrat alţii, câte doi. Eu mi-am luat revanşa la Popică şi Motanu a câştigat cu Stelică. Pe urmă, intentia a fost de a juca învingătorii între ei, însă meciul meu cu Gabi s-a întins până la tie-break (am avut 4-2, dar am pierdut!), iar pentru finala Gabi-Motanu n-a mai fost timp.
Şi gata cu tenisul pentru anul ăsta, după cum se arată octombrie trecem pe ping-pong.
sâmbătă, 28 septembrie 2013
vineri, 20 septembrie 2013
De la 0-2 la 9-2...
dupa o puternica "reveneala" cum haios spunea un fost coleg de miuta din perioada cand salasluiam la Drobeta Turnu-Severin(1974-1983), pentru ca in final sa se termine 10 la 4.
Sa pornim totusi povestea meciului cu inceputul, remarcand faptul ca a fost o zi ideala pentru a juca fotbal. Vazand cum curg combatantii spre Agronomie, mi-am zis ca iar va fi inflatie de jucatori. Eram deja 14,ba chiar 15 cu baiatul venit cu Cristi si asteptam sosirea lui Gabita si a lui Eugen,dar cum deja era cam tarziu,s-a trecut la alegeri intre Mitica si Cristi rezultand teamurile:
Echipa 1-Vasea,Bebe,Stelica,Bete,Razvan,Mitica,Catalin;
Echipa 2-Paul,Virgil,Popica,Bogdan,varu/ Dan,Claudiu,Cristi-gaz.
Cu toate ca a doua echipa era mai valoroasa,cealalalta a inceput mai bine si a avut cateva oportunitati de a deschide scorul,de care n-au profitat Vasea(care a inceput in atac),Mitica si, partial, Catalin.A urmat ceea ce trebuia sa se intample si la o centrare a lui varu'Dan,Motanelul deviaza in propria-i poarta la coltul scurt, facandu-se de un 0-1 si ceva mai tarziu,chiar de un 0-2,marcand,de data asta pe bune,varu'Dan. La acest scor Vasea intra in poarta si Bete trece in aparare; observand aceste permutari,Motanul pleaca tiptil-tiptil in atac ,ramanand acolo pana la final,aceasta manevra dovedindu-se foarte inspirata.
S-a jucat o buna perioada de timp la 2-0,chiar si dupa sosirea celor doi intarziati; apropos, de o bucata de timp,Gabita cam intarzie la intalnirea de vineri...
La sosirea celor doi(cam la o jumatate de ora de la inceperea ostilitatilor) au fost ceva discutii cu repartizarea lor la cele doua echipe,pana la urma Gabita a intrat la prima echipa avand in vedere ca era condusa cu 2-0,iar Eugen a evoluat la ceilalti
Intrarea lui Gabita nu si-a aratat roadele de la inceput,durand ceva timp sa se acomodeze cu noile incaltari,iar noi toti sa ne obisnuim cu noul balon Adidas; Gabita si Catalin se inteleg tot mai bine,dar mingea parca nu vrea sa intre in poarta adversa,acest obsedant 0-2 incapatanandu-se sa reziste pe tabela de marcaj.Popica intra in poarta in locul lui Paul,combinatiile in cealalta echipa sunt tot mai reusite,golurile incep sa intre intr'un ritm ametitor si de la 0-2 se ajunge la un neverosimil 9-2!?!
Tandemul Catalin-Gabita a fost hotarator in intoarcera rezultatului,ca si unele triunghiuri de pase la care au mai participat Mitica sau Razvan; au fost destule combinatii foarte frumoase care s-au soldat cu goluri spectaculoase
Cei trei marcatori au fost: Catalin-4 goluri,Gabita-3 g. si ,placuta surpriza,Motanu' Razvan-3 g.(daca'l punem si pe cel din poarta proprie,are chiar 4). Las placerea marcatorilor sa-si descrie fiecare golurile reusite. O surpriza neplacuta este absenta Capitanului Mitica de pe lista marcatorilor.
Asa de bine s-a integrat Motanu in atac si-asa de fericit era, ca spre final a jucat numai cu calcaiul...
Nu vreau sa par lipsit de modestie,dar trebuie sa remarc buna prestatie in poarta a lui Vasea care a aparat multe suturi,fiind ajutat si de bare(3 suturi in bara din stanga sa si unul in dreapta),de la 0-2 la 9-2 neprimind niciun gol.
Cand deja victoria era demult transata,reuseste si Popica un gol in stilu-i caracteristic la o balbaiala in careu,Stelica cu Bete langa el si cu Vasea la un metru in spatele lor,nu reusesc sa degajeze balonul ...
Mai dam noi al zecelea gol si la ultima faza, cand copiii intrasera deja pe teren si cei mai multi dintre jucatori parasisera suprafata de joc,Cristi executa totusi cornerul si din devierea lui Bete .mingea intra in gol.
Asadar,scor final 10-4 in favoarea echipei lui dom'Mitica.
A mai jucat temporar si baiatul care a venit cu Cristi si a terminat in teren dupa ce s-a accidentat Dan.
Au fost cateva clinciuri intre Catalin si varu'Dan care solicita cam des si fara motiv fault(are un joc in care se cam expune si parca ar vrea un fotbal fara contact fizic), intre Stelica si Claudiu la un fault,de altfel recunoscut, al primului asupra celuilalt care a incercat sa riposteze,dar ambele au fost aplanate la timp.
De asemenea, spre final , Vasea boxeaza o minge cu pumnul,moment in care este busculat in saritura de catre Eugen,care-l loveste in partea dreapta la coaste si sold,acesta cerandu-si scuze pe loc si ca un domn ce este a revenit cu un telefon la 19,30,intrebandu-ma cum ma simt.
La sfarsitul meciului am plecat imediat spre casa sa pregatesc Nubira pentru ITP-ul de a doua zi ,apoi am savurat o bere in cartier,lasand baietii la un tenis si la bere si pizza in Agronomie!
Deja asteptam cu nerabdare sa vina mai repede vinerea viitoare!
Completare Tenis (Găbiţă)
Pentru prima oară în istoria Fenomenului de ziua 5, fotbalul a continuat cu tenis de câmp, în Tineretului, ajutaţi cu rachete şi mingi de Mihai Tenismanul. S-a jucat pe suprafaţă rapidă, asta ca să compenseze lentoarea nostră! :) Absolut toţi cei care şi-au etalat măiestria trăiau din amintiri la acest sport, de aceea spectatorii, adică tot noi, s-au distrat copios unii pe seama altora. Puteţi admira aşezarea impecabilă a lui Mitică la un forehand, precum şi poziţia de manual a lui Popică la serviciu (clic pe numele lor, da?). Motanu a oferit faza zilei când "a luat plasă", adică n-a văzut plasa aia din spatele lui Mitică şi s-a înfipt în ea!! :))
Dacă vremea ne va permite, ar trebui să repetăm figura şi săptămâna viitoare, mai ales că este ultima zi de vineri cu orar de vară.
Sa pornim totusi povestea meciului cu inceputul, remarcand faptul ca a fost o zi ideala pentru a juca fotbal. Vazand cum curg combatantii spre Agronomie, mi-am zis ca iar va fi inflatie de jucatori. Eram deja 14,ba chiar 15 cu baiatul venit cu Cristi si asteptam sosirea lui Gabita si a lui Eugen,dar cum deja era cam tarziu,s-a trecut la alegeri intre Mitica si Cristi rezultand teamurile:
Echipa 1-Vasea,Bebe,Stelica,Bete,Razvan,Mitica,Catalin;
Echipa 2-Paul,Virgil,Popica,Bogdan,varu/ Dan,Claudiu,Cristi-gaz.
Cu toate ca a doua echipa era mai valoroasa,cealalalta a inceput mai bine si a avut cateva oportunitati de a deschide scorul,de care n-au profitat Vasea(care a inceput in atac),Mitica si, partial, Catalin.A urmat ceea ce trebuia sa se intample si la o centrare a lui varu'Dan,Motanelul deviaza in propria-i poarta la coltul scurt, facandu-se de un 0-1 si ceva mai tarziu,chiar de un 0-2,marcand,de data asta pe bune,varu'Dan. La acest scor Vasea intra in poarta si Bete trece in aparare; observand aceste permutari,Motanul pleaca tiptil-tiptil in atac ,ramanand acolo pana la final,aceasta manevra dovedindu-se foarte inspirata.
S-a jucat o buna perioada de timp la 2-0,chiar si dupa sosirea celor doi intarziati; apropos, de o bucata de timp,Gabita cam intarzie la intalnirea de vineri...
La sosirea celor doi(cam la o jumatate de ora de la inceperea ostilitatilor) au fost ceva discutii cu repartizarea lor la cele doua echipe,pana la urma Gabita a intrat la prima echipa avand in vedere ca era condusa cu 2-0,iar Eugen a evoluat la ceilalti
Intrarea lui Gabita nu si-a aratat roadele de la inceput,durand ceva timp sa se acomodeze cu noile incaltari,iar noi toti sa ne obisnuim cu noul balon Adidas; Gabita si Catalin se inteleg tot mai bine,dar mingea parca nu vrea sa intre in poarta adversa,acest obsedant 0-2 incapatanandu-se sa reziste pe tabela de marcaj.Popica intra in poarta in locul lui Paul,combinatiile in cealalta echipa sunt tot mai reusite,golurile incep sa intre intr'un ritm ametitor si de la 0-2 se ajunge la un neverosimil 9-2!?!
Tandemul Catalin-Gabita a fost hotarator in intoarcera rezultatului,ca si unele triunghiuri de pase la care au mai participat Mitica sau Razvan; au fost destule combinatii foarte frumoase care s-au soldat cu goluri spectaculoase
Cei trei marcatori au fost: Catalin-4 goluri,Gabita-3 g. si ,placuta surpriza,Motanu' Razvan-3 g.(daca'l punem si pe cel din poarta proprie,are chiar 4). Las placerea marcatorilor sa-si descrie fiecare golurile reusite. O surpriza neplacuta este absenta Capitanului Mitica de pe lista marcatorilor.
Asa de bine s-a integrat Motanu in atac si-asa de fericit era, ca spre final a jucat numai cu calcaiul...
Nu vreau sa par lipsit de modestie,dar trebuie sa remarc buna prestatie in poarta a lui Vasea care a aparat multe suturi,fiind ajutat si de bare(3 suturi in bara din stanga sa si unul in dreapta),de la 0-2 la 9-2 neprimind niciun gol.
Cand deja victoria era demult transata,reuseste si Popica un gol in stilu-i caracteristic la o balbaiala in careu,Stelica cu Bete langa el si cu Vasea la un metru in spatele lor,nu reusesc sa degajeze balonul ...
Mai dam noi al zecelea gol si la ultima faza, cand copiii intrasera deja pe teren si cei mai multi dintre jucatori parasisera suprafata de joc,Cristi executa totusi cornerul si din devierea lui Bete .mingea intra in gol.
Asadar,scor final 10-4 in favoarea echipei lui dom'Mitica.
A mai jucat temporar si baiatul care a venit cu Cristi si a terminat in teren dupa ce s-a accidentat Dan.
Au fost cateva clinciuri intre Catalin si varu'Dan care solicita cam des si fara motiv fault(are un joc in care se cam expune si parca ar vrea un fotbal fara contact fizic), intre Stelica si Claudiu la un fault,de altfel recunoscut, al primului asupra celuilalt care a incercat sa riposteze,dar ambele au fost aplanate la timp.
De asemenea, spre final , Vasea boxeaza o minge cu pumnul,moment in care este busculat in saritura de catre Eugen,care-l loveste in partea dreapta la coaste si sold,acesta cerandu-si scuze pe loc si ca un domn ce este a revenit cu un telefon la 19,30,intrebandu-ma cum ma simt.
La sfarsitul meciului am plecat imediat spre casa sa pregatesc Nubira pentru ITP-ul de a doua zi ,apoi am savurat o bere in cartier,lasand baietii la un tenis si la bere si pizza in Agronomie!
Deja asteptam cu nerabdare sa vina mai repede vinerea viitoare!
Completare Tenis (Găbiţă)
Pentru prima oară în istoria Fenomenului de ziua 5, fotbalul a continuat cu tenis de câmp, în Tineretului, ajutaţi cu rachete şi mingi de Mihai Tenismanul. S-a jucat pe suprafaţă rapidă, asta ca să compenseze lentoarea nostră! :) Absolut toţi cei care şi-au etalat măiestria trăiau din amintiri la acest sport, de aceea spectatorii, adică tot noi, s-au distrat copios unii pe seama altora. Puteţi admira aşezarea impecabilă a lui Mitică la un forehand, precum şi poziţia de manual a lui Popică la serviciu (clic pe numele lor, da?). Motanu a oferit faza zilei când "a luat plasă", adică n-a văzut plasa aia din spatele lui Mitică şi s-a înfipt în ea!! :))
Dacă vremea ne va permite, ar trebui să repetăm figura şi săptămâna viitoare, mai ales că este ultima zi de vineri cu orar de vară.
luni, 16 septembrie 2013
Tendinţă de redivivus
Cronică târzie, fiind prins la înghesuială de începerea şcolii, cum tot la limita înghesuielii a fost şi jocul de vineri - şapte la şapte, fără Eugen, sosit neanunţat pe la jumătatea meciului, dar care s-a mulţumit să facă ture pe terenul de iarbă. Tineretul a făcut alegeri, cu următorul rezultat...
Echipa A: Paul, Luci, Motanu, Claudiu, văru' Dănuţ, Găbiţă, Popică.
Echipa B: Cătălin, Stelică, Bebe, Bogdan, Mitică, Ely, Vasea (zis şi Contondentul).
Vă spun sincer, cum am văzut echipele, am afirmat că batem lejer. Scorul final mă confirmă, deşi s-a conturat mult mai greu decât mă aşteptam. Iar asta şi pentru că eu (Găbiţă) am fost o semi-legumă după meciul în competiţie din seara precedentă, dar mai ales "după berea de după" (şi am meci şi joia viitoare...). Partida începe în nota de dominare a Echipei A, dar fără inspiraţie la finalizare, asta şi cu contribuţia obiectului sferic, unul mai uşor decât media, predispus să ia înălţime. Dar ambele echipe jucau cu aceeaşi minge, aşa că nici lui Ely nu i-au ieşit şuturile, în dreptul său nefigurând nici (măcar) un gol. Am folosit paranteza pentru că nu pot să scriu niciun legat!
Scorul este deschis împotriva cursului jocului, cu un "cap" perfect al lui Stelică, la o centrare a lui Ely din corner. Muncim din greu pentru egalare, Cătălin apără ce e de apărat, însă cele mai multe şuturi ale noastre nu sunt cadrate. Golul de 1-1 vine norocos, dintr-un penalty executat de Claudiu, în urma unui şut la care Bebe s-a apărat instinctiv cu braţul. Cătălin nu mai rabdă şi iese la atac, fazele se succed la cele două porţi cu finalizări diferite. La poarta Echipei A, ce nu e pe-afară apără Paul la Ely sau Mitică, în timp ce la poarta Echipei B încep să intre golurile. Claudiu strecoară un şut de la distanţă pe jos, văru' dă şi el tot pe jos, din unghi, două bucăţi între care intercalez şi eu un şiret din voleu. Acesta era singurul gol al meciului cu şut în forţă şi aşa avea să rămână până la ultima fază a meciului, cu Cătălin expediind o bombă din careu. Scor final, deci, A5-B2.
Foarte mişto cele două faze la care portarii îşi puteau marca gol unul altuia. Mai întâi Popică prinde o minge şi, fiindcă eram prea departe pentru a-mi pasa cu mâna, degajează cu piciorul, mingea cade la marginea careului şi sare pe direcţia mea, dar mă feresc în ultima clipă şi Bebe are şansa de a respinge involuntar cu capul! În replică, Bebe anticipează o lansare la limita careului şi degajează, mingea căpătând o traiectorie cu boltă care se termină chiar la îmbinarea barelor.
Nu-mi permit să ratez relatarea altor două faze, de data asta de la bere... Mihai Tenismanu apare la consumaţie cu o rachetă, iar Motanu o testează pe capul lui Popică, numai că în loc de racordaj nimereşte cu rama, aşa că din ochelarii de soare ai lui Popică zboară o lentilă! Noroc că ochelarii erau de-ăia inestricabili, de tarabă, care se repară singuri. A doua fază e de generic... La plecare, Mitică face pe ecologistul, aplecându-se să adune berile moarte, dar se ridică atât de brusc, încât mărul de deasupra îi trage o cracă în cap, doborându-l la pământ atât de repede, cum nici Paul în zilele lui bune n-a reuşit vreodată! :)
Echipa A: Paul, Luci, Motanu, Claudiu, văru' Dănuţ, Găbiţă, Popică.
Echipa B: Cătălin, Stelică, Bebe, Bogdan, Mitică, Ely, Vasea (zis şi Contondentul).
Vă spun sincer, cum am văzut echipele, am afirmat că batem lejer. Scorul final mă confirmă, deşi s-a conturat mult mai greu decât mă aşteptam. Iar asta şi pentru că eu (Găbiţă) am fost o semi-legumă după meciul în competiţie din seara precedentă, dar mai ales "după berea de după" (şi am meci şi joia viitoare...). Partida începe în nota de dominare a Echipei A, dar fără inspiraţie la finalizare, asta şi cu contribuţia obiectului sferic, unul mai uşor decât media, predispus să ia înălţime. Dar ambele echipe jucau cu aceeaşi minge, aşa că nici lui Ely nu i-au ieşit şuturile, în dreptul său nefigurând nici (măcar) un gol. Am folosit paranteza pentru că nu pot să scriu niciun legat!
Scorul este deschis împotriva cursului jocului, cu un "cap" perfect al lui Stelică, la o centrare a lui Ely din corner. Muncim din greu pentru egalare, Cătălin apără ce e de apărat, însă cele mai multe şuturi ale noastre nu sunt cadrate. Golul de 1-1 vine norocos, dintr-un penalty executat de Claudiu, în urma unui şut la care Bebe s-a apărat instinctiv cu braţul. Cătălin nu mai rabdă şi iese la atac, fazele se succed la cele două porţi cu finalizări diferite. La poarta Echipei A, ce nu e pe-afară apără Paul la Ely sau Mitică, în timp ce la poarta Echipei B încep să intre golurile. Claudiu strecoară un şut de la distanţă pe jos, văru' dă şi el tot pe jos, din unghi, două bucăţi între care intercalez şi eu un şiret din voleu. Acesta era singurul gol al meciului cu şut în forţă şi aşa avea să rămână până la ultima fază a meciului, cu Cătălin expediind o bombă din careu. Scor final, deci, A5-B2.
Foarte mişto cele două faze la care portarii îşi puteau marca gol unul altuia. Mai întâi Popică prinde o minge şi, fiindcă eram prea departe pentru a-mi pasa cu mâna, degajează cu piciorul, mingea cade la marginea careului şi sare pe direcţia mea, dar mă feresc în ultima clipă şi Bebe are şansa de a respinge involuntar cu capul! În replică, Bebe anticipează o lansare la limita careului şi degajează, mingea căpătând o traiectorie cu boltă care se termină chiar la îmbinarea barelor.
Nu-mi permit să ratez relatarea altor două faze, de data asta de la bere... Mihai Tenismanu apare la consumaţie cu o rachetă, iar Motanu o testează pe capul lui Popică, numai că în loc de racordaj nimereşte cu rama, aşa că din ochelarii de soare ai lui Popică zboară o lentilă! Noroc că ochelarii erau de-ăia inestricabili, de tarabă, care se repară singuri. A doua fază e de generic... La plecare, Mitică face pe ecologistul, aplecându-se să adune berile moarte, dar se ridică atât de brusc, încât mărul de deasupra îi trage o cracă în cap, doborându-l la pământ atât de repede, cum nici Paul în zilele lui bune n-a reuşit vreodată! :)
sâmbătă, 7 septembrie 2013
Dă și mie doi lei
Meciul terminat, combatanții răspândiți care încotro la umbră cu o sticlă în față, cronica pe jumătate scrisă, cu un titlu demn de filmele indiene cu happy-end "Domnului Profesor cu dragoste", scenariul și regia Mitică Căpitanu, goleador de meserie. Acum nu știm exact cine o fi misteriosul domn cu dedicația, nea Marinuș în persoană sau altcineva cu ceva mai multă școală și momentan lipsind din localitate, cert este că totul s-a schimbat cu 179 de grade, odată cu apariția intempestivă și pe bicicletă (una roșie, de damă!?!) a altui erou de desene animate, cunoscut sub numele Sudoru. Care m-a servit din prima, înainte chiar să-i mărturisesc că nu mi-a fost dor de el, cu replica din titlu. Voia și omu să-și ia și el o bere și n-avea prea mult mărunt la el...
Dacă personajului de mai sus nu i-a simțit nimeni lipsa, în afară de mama-soacră, ipochimenul ștergând-o pe furiș cu banii pe butelie, nu la fel se poate spune despre alt vechi mohican, alias Bețișor, reintegrat la bază pe post de titular, deocamdată în poartă. Iar revenirea sa a coincis cu prezența-record a anului, optsprezece amatori de joacă, de nu mai știa Silică pe ce degete să-i mai numere. Evident, ca de obicei în ultimele luni, s-a purces la alegeri, din câte am înțeles fratele Claudiu (care a șters-o înainte de final, făcând pe supăratul, motiv să "uite" de taxa pentru teren), cu fratele Eli, iar gurile rele spun că acesta din urmă l-ar fi acuzat pe mentorul său Cătălin de trădare, spunându-i că nu va mai juca niciodată (adică vreo două săptămâni...) cu el. Iată și echipele, denumirile lor fiind alese după ceea ce ne inspiră cei doi căpitani de conjunctură:
Echipa Lolek: Cătălin, Bebe, Ciulică, Eugen, Mitică, Claudiu, Lucică Messi, Bogdan, Stelică
Echipa Bolek: Bețișor, Paulică, Motanu, Virgil, Silivache, Eli, MMM, Gazel, văru Dan
Popor mult, așa că s-a încercat să se joace pe terenul mare, măcar pentru o repriză, înainte de a venii copiii la antrenament. Astfel, scorul la pauză a fost 1-0 pentru loleci, gol Lucică cu un șut frumos din alergare, deși bolecii au dominat mai mult și au ratat incredibil, cele două primadone chiar singur-singurele cu Cătălin, ca de obicei imperial. Mutarea pe sinteticul mic a generat, culmea, parcă ceva mai mult fotbal, iar bolecii, cu o apărare în care au excelat Virgil și Paulică (pe un post inedit, acela de fundaș-stânga) au împins și mai mult jocul și au întors scorul la 3-1, goluri Eli, văru și Găzel, cu o boltă pe spate, care i-a mai spălat din păcate. Spuneam aceasta pentru că ieri l-am văzut cam absent din joc, probabil cu gândul la cinstea ce urma să i-o facă după meci MMM, alias Marin Mână Moartă, proaspăt proprietar de Opel, aceasta după ce și-a vândut pempărșii, bicicleta și abonamentul reatebe ca să facă rost de numerar.
Meritul lolecilor este că nu s-au lăsat copleșiți de scorul nefavorabil și omul în minus și au început să preseze, aceasta și pe fondul apatiei mimozelor adverse. Astfel, două șuturi lângă bară, ambele la colțul scurt, autori Mitică, respectiv Bogdan, execuție oarecum ratată, după o pasă primită de la Cătălin, au confințit o remiză echitabilă, pe care eu personal o privesc chiar ca pe o mare victorie. Când îi ai drept coechipieri pe gemenii autogolului, și un punct e foarte bun...
Dacă personajului de mai sus nu i-a simțit nimeni lipsa, în afară de mama-soacră, ipochimenul ștergând-o pe furiș cu banii pe butelie, nu la fel se poate spune despre alt vechi mohican, alias Bețișor, reintegrat la bază pe post de titular, deocamdată în poartă. Iar revenirea sa a coincis cu prezența-record a anului, optsprezece amatori de joacă, de nu mai știa Silică pe ce degete să-i mai numere. Evident, ca de obicei în ultimele luni, s-a purces la alegeri, din câte am înțeles fratele Claudiu (care a șters-o înainte de final, făcând pe supăratul, motiv să "uite" de taxa pentru teren), cu fratele Eli, iar gurile rele spun că acesta din urmă l-ar fi acuzat pe mentorul său Cătălin de trădare, spunându-i că nu va mai juca niciodată (adică vreo două săptămâni...) cu el. Iată și echipele, denumirile lor fiind alese după ceea ce ne inspiră cei doi căpitani de conjunctură:
Echipa Lolek: Cătălin, Bebe, Ciulică, Eugen, Mitică, Claudiu, Lucică Messi, Bogdan, Stelică
Echipa Bolek: Bețișor, Paulică, Motanu, Virgil, Silivache, Eli, MMM, Gazel, văru Dan
Popor mult, așa că s-a încercat să se joace pe terenul mare, măcar pentru o repriză, înainte de a venii copiii la antrenament. Astfel, scorul la pauză a fost 1-0 pentru loleci, gol Lucică cu un șut frumos din alergare, deși bolecii au dominat mai mult și au ratat incredibil, cele două primadone chiar singur-singurele cu Cătălin, ca de obicei imperial. Mutarea pe sinteticul mic a generat, culmea, parcă ceva mai mult fotbal, iar bolecii, cu o apărare în care au excelat Virgil și Paulică (pe un post inedit, acela de fundaș-stânga) au împins și mai mult jocul și au întors scorul la 3-1, goluri Eli, văru și Găzel, cu o boltă pe spate, care i-a mai spălat din păcate. Spuneam aceasta pentru că ieri l-am văzut cam absent din joc, probabil cu gândul la cinstea ce urma să i-o facă după meci MMM, alias Marin Mână Moartă, proaspăt proprietar de Opel, aceasta după ce și-a vândut pempărșii, bicicleta și abonamentul reatebe ca să facă rost de numerar.
Meritul lolecilor este că nu s-au lăsat copleșiți de scorul nefavorabil și omul în minus și au început să preseze, aceasta și pe fondul apatiei mimozelor adverse. Astfel, două șuturi lângă bară, ambele la colțul scurt, autori Mitică, respectiv Bogdan, execuție oarecum ratată, după o pasă primită de la Cătălin, au confințit o remiză echitabilă, pe care eu personal o privesc chiar ca pe o mare victorie. Când îi ai drept coechipieri pe gemenii autogolului, și un punct e foarte bun...
luni, 2 septembrie 2013
Teren mare, capacitate de efort mică, după puteri, coane Mitică!
Ultima reprezentaţie a verii a găsit pe terenul din Tineretului doişpe combatanţi de ziua 5, pe o vreme care ar fi putut rămâne ideală dacă soarele n-ar fi ieşit din nori taman la ora meciului (terenul e poziţionat pe direcţia est-vest, astfel că una din porţi primeşte razele frontal).
Echipa Dănuţ: Popică, Bebe, Luci, Mitică, văru' Dănuţ, Găbiţă
Echipa Ely: Virgil, Cătălin, Bogdan (amicul lui Stelică), Eugen, Ely, Vasea
Meciul începe în nota de dominare a primei echipe, care conduce de două ori, dar este egalată de fiecare dată cu şut de la distanţă al lui Ely. Când Echipa D trece la conducere a treia oară, Cătălin iese din poartă şi jocul Echipei E începe să se lege, aceasta ajungând să conducă la două goluri. Dar, pe fondul unor ratări monumentale ale lui Ely (de-a lungul meciului a tras pe lângă în patru situaţii de unu la unu cu portarul, iar alte două le-a apărat Popică!), Echipa D revine şi conduce şi ea la două goluri. Este momentul în care Echipa E face o mutare care se va dovedi decisivă: Virgil îl înlocuieşte pe Bogdan în poartă, şi de aici încolo, preţ de mai bine de jumătate de oră, Echipa D mai reuşeşte doar două goluri! Numai mie (Găbiţă), Virgil mi-a scos 4-5 şuturi de toate felurile: bombe, plasate, devieri din apropiere. I-am marcat doar cu capul din corner şi dintr-o situaţie de singur cu portarul. În schimb, în partea cealaltă golurile au curs gârlă, înscriind cam toată lumea, pentru scorul final de 9-14.
Celălalt reper al meciului a fost ziua execrabilă prinsă de Mitică... Nu a dat decât un gol, frumos, e adevărat, dar asta pentru că a bărbierit mingea la o centrare din corner, aceasta căpătând o traiectorie cu boltă, până sub bară. În rest, a pierdut 3 mingi care s-au transformat în goluri (şi eu am una de-asta pe conştiinţă!), ba chiar a greşit şi când stătea bine în teren! Iată descrierea acestui paradox... Ely controla mingea central, cu Bebe în faţa lui. Mitică s-a poziţionat la dublaj, pe dreptul lui Ely, astfel încât acesta nu avea continuare individuală. Numai că Mitică îi oferă soluţia când se hotăreşte să fugă în partea cealaltă, pentru o ipotetică pasă la Vasea, care era izolat în stânga. Bineînţeles, Ely îşi aruncă mingea pe dreptul şi finalizează simplu, exact din locul de unde plecase Mitică! Ziua execrabilă a Căpitanului ar fi putut fi salvată dacă trecea în poartă când a ieşit Popică la atac, dar a considerat că e sub demnitatea lui să facă aşa ceva, astfel că a trebuit să spargem cuplul de apărare Bebe-Luci, care până atunci jucase inteligent, cu plasament şi dublaj, practic fără greşeli majore, ţinând cont de adversari şi dimensiunile terenului. Ca o paranteză, văru' Dănuţ şi-a forţat norocul la alegeri când l-a preferat pe Mitică lui Eugen. Pe terenul din Agronomie o fi Mitică mai fâşneţ, una-două şi-o face pe şut, dar în Tineretului e de alergat până la poartă. De-aia nici Popică n-a băgat-o în aţe cât a stat în atac, pentru că mingi în faţa porţii sunt mai puţine, primeşti mai departe şi trebuie să ţi-o mai faci şi singur. Terenul s-a pliat perfect pentru Ely şi Eugen, primul profitând din plin de spaţii, iar al doilea continuând să alerge şi când ceilalţi terminaseră benzina.
Data viitoare
vă urez succes
şi vă voi urmări
cu interes
de unde
voi fi purces! ;)
Echipa Dănuţ: Popică, Bebe, Luci, Mitică, văru' Dănuţ, Găbiţă
Echipa Ely: Virgil, Cătălin, Bogdan (amicul lui Stelică), Eugen, Ely, Vasea
Meciul începe în nota de dominare a primei echipe, care conduce de două ori, dar este egalată de fiecare dată cu şut de la distanţă al lui Ely. Când Echipa D trece la conducere a treia oară, Cătălin iese din poartă şi jocul Echipei E începe să se lege, aceasta ajungând să conducă la două goluri. Dar, pe fondul unor ratări monumentale ale lui Ely (de-a lungul meciului a tras pe lângă în patru situaţii de unu la unu cu portarul, iar alte două le-a apărat Popică!), Echipa D revine şi conduce şi ea la două goluri. Este momentul în care Echipa E face o mutare care se va dovedi decisivă: Virgil îl înlocuieşte pe Bogdan în poartă, şi de aici încolo, preţ de mai bine de jumătate de oră, Echipa D mai reuşeşte doar două goluri! Numai mie (Găbiţă), Virgil mi-a scos 4-5 şuturi de toate felurile: bombe, plasate, devieri din apropiere. I-am marcat doar cu capul din corner şi dintr-o situaţie de singur cu portarul. În schimb, în partea cealaltă golurile au curs gârlă, înscriind cam toată lumea, pentru scorul final de 9-14.
Celălalt reper al meciului a fost ziua execrabilă prinsă de Mitică... Nu a dat decât un gol, frumos, e adevărat, dar asta pentru că a bărbierit mingea la o centrare din corner, aceasta căpătând o traiectorie cu boltă, până sub bară. În rest, a pierdut 3 mingi care s-au transformat în goluri (şi eu am una de-asta pe conştiinţă!), ba chiar a greşit şi când stătea bine în teren! Iată descrierea acestui paradox... Ely controla mingea central, cu Bebe în faţa lui. Mitică s-a poziţionat la dublaj, pe dreptul lui Ely, astfel încât acesta nu avea continuare individuală. Numai că Mitică îi oferă soluţia când se hotăreşte să fugă în partea cealaltă, pentru o ipotetică pasă la Vasea, care era izolat în stânga. Bineînţeles, Ely îşi aruncă mingea pe dreptul şi finalizează simplu, exact din locul de unde plecase Mitică! Ziua execrabilă a Căpitanului ar fi putut fi salvată dacă trecea în poartă când a ieşit Popică la atac, dar a considerat că e sub demnitatea lui să facă aşa ceva, astfel că a trebuit să spargem cuplul de apărare Bebe-Luci, care până atunci jucase inteligent, cu plasament şi dublaj, practic fără greşeli majore, ţinând cont de adversari şi dimensiunile terenului. Ca o paranteză, văru' Dănuţ şi-a forţat norocul la alegeri când l-a preferat pe Mitică lui Eugen. Pe terenul din Agronomie o fi Mitică mai fâşneţ, una-două şi-o face pe şut, dar în Tineretului e de alergat până la poartă. De-aia nici Popică n-a băgat-o în aţe cât a stat în atac, pentru că mingi în faţa porţii sunt mai puţine, primeşti mai departe şi trebuie să ţi-o mai faci şi singur. Terenul s-a pliat perfect pentru Ely şi Eugen, primul profitând din plin de spaţii, iar al doilea continuând să alerge şi când ceilalţi terminaseră benzina.
Data viitoare
vă urez succes
şi vă voi urmări
cu interes
de unde
voi fi purces! ;)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)