sâmbătă, 24 august 2013

23 August-ziua norocoasa!

            Pe langa semnificatia istorica cunoscuta si controversele iscate de-a lungul timpului,ultima zi de 23 August ne-a purtat noroc pentru ca s-a "nimerit" intr'o zi de vineri, ziua noastra de jucat fotbal si mai ales pentru mine norocul a fost dublu,eu fiind singurul care am obtinut doua victorii.
            Vinerea cu pricina a fost destul de propice pentru fotbal si spre deosebire de ultimele 5-6 saptamani cand ne-am strans greu 8-10 insi,de data asta au raspuns 13 oameni la apel, in frunte cu varu'Dan care revine dupa o lunga absenta.
            Se fac alegeri si rezulta urmatoarele teamuri:
            Echipa lui Gabita: Vasea-portar, Paul, Bebe, Mitica, Gabita si Elly.
            Echipa lui Mihai:  varu'Dan, Popica, Razvan, Lucica, Mihai, Cristi.
            Primul meci incepe in nota de dominare a primei echipe care conduce cu 2-1,scor la care apare si d'l Eugen si conform algoritmului de la alegeri, acesta intra la echipa care deja conducea ostilitatile din teren; trendul se pastreaza si scorul capata proportii, ajungand la 6-2,Gabita si Elly marcand cele mai multe goluri.Al doilea gol l-am incasat dintr'o prostie: i-am pasat lui Bebe cam incomod la perete,acesta imi retrimite cam incet,Cristi intercepteaza si inscrie; ca portar am scos un sut puternic la vinclu al lui Mihai.Avand in vedere desfasurarea jocului net in favoarea primei echipe,Mihai incepe sa "maraie",deranjat de faptul ca Mitica si Gabita tac chitic-convenindu-le de minune situatia din teren,solicitand noi alegeri.
            Astfel primul meci se incheie cu scorul de 6-2 pentru echipa lui Gabita.
            Al doilea meci.Se fac din nou alegeri si culmea, rezulta aceleasi distributii,numai ca omul in plus(Vasea) trece la echipa lui Mihai;aceasta mutare se putea face in mod direct,fara a mai pierde vremea cu alte alegeri.Aceasta simpla mutare a celui mai slab jucator(cel putin teoretic) de la o echipa la alta a schimbat fundamental raportul de forte din teren in favoarea echipei lui Mihai.De ce se temea Gabita n-a scapat: trecerea lui Vasea in cealalta poarta a dus la mai multe permutari in avantajul noii echipe,pe langa omul in plus; Paul a intrat in poarta,slabind serios apararea, in timp ce dincolo, stand in poarta, Vasea l-a eliberat pe Dan care a intarit atacul.
            In acest context, lucrurile au evoluat firesc,trioul Mihai-Cristi-Dan a zburdat pe teren,golurile au inceput sa curga,Popica reusind s-ompinga in ate de patru ori,scorul trecand prin 6-2, la fel ca-n primul meci,ajungand la 9-3 la ora 17,05 cand nemultmirea atingea cote maxime in cealalta tabara,dorindu-se noi schimbari de distibutii sau sa terminam joaca. Pe fondul delasarii echipei care conducea confortabil si-al ambitiei lui Gabita si Elly,acestia revin cu trei goluri consecutive,scorul devenind 9-6; am fost bombardat de catre cei trei  atacanti ai lor Gabita-Elly-Mitica,reusind sa resping cate-o torpila de la fiecare.A mai fost o faza spre final la care Gabita si-a manifestat nemultumirea; atunci ne-am disputat amandoi balonul in careul portarului,eu lovind mingea cu podul palmei dupa ce in prealabil o lovise Gabita cu capul,simtind un oarecare contact corporal  in saritura. O ultima faza care merita amintita:Elly este faultat in apropiera careului central-stanga de catre Razvan,dar continua faza sutand puternic,Vasea respinge si pe contraatac Cristi-gaz inscrie stabilind scorul final de 10-6 in favoarea echipei lui Mihai.
            Asadar,fiecare echipa a obtinut cate o victorie la aceeasi diferenta de scor(de patru),iar daca am fi jucat un singur meci,scorul ar fi fost egal:12-12.
            Un singur jucator s-a bucurat pe deplin cucerind doua victorii si acela se numeste VASEA,socotit de catre cei mai multi ca fiind printre cei mai slabi; cum le mai potriveste cine le potriveste... 

duminică, 18 august 2013

Echipa de la mare şi Marea Echipă

Vineri se părea că "puntea lui Ponta" a pus capac fotbalului de ziua 5. Iată numai echipa de 6 oameni care se afla în cantonamente pe litoral: în poartă - Robert, în apărare - Mihai T şi Cătălin, la mijloc - Eugen şi Ely, în atac - Cristi gaz. Seamănă mai mult cu o selecţionată! Dar lista celor "plecaţi de-acasă", la propriu, se completa şi cu Paul şi Motanu, pe care i-a bătut vântul la peşte - bine le-a făcut! - şi cu Vasea, care a şters-o englezeşte la Londra. În condiţiile astea, am plecat şi eu la ţară, crezând că mişcarea e compromisă. Dar iată că vineri dimineaţă lucrurile încep să se mişte... După o săptămână de pauză, Bebe şi Stelică se declară dornici, păcăliţi de răcoarea din Bucureşti (la ora meciului aveau să fie tot 30 grade!), Mitică, bolnav, nu se îndură să stea pe bară şi spune că dacă vin ceilalţi vine şi el, Luci nu se eschivează, Virgil confirmă, Popică era dornic să dea de băut şi să-şi etaleze bicicleta cea nouă, Claudiu zice că ajunge direct de la muncă pe la ora 4. Deci iată-ne de-acum 8, încă doi şi puteam deja să mă gândesc la un motiv plauzibil de a pleca mai devreme de la ţară. Dar de unde să-i scoţi pe-ăia doi?! Într-un moment de inspiraţie, îl sun pe Piticu, coechipierul meu din competiţie, cel care mai venise o singură dată în Agronomie şi îi rămăsese la inimă lui Mitică. Din fericire, era disponibil şi mai avea şi un coleg de cameră! Deci 10 inşi număraţi bob cu bob şi confirmaţi.

N-a fost să fie chiar aşa, pentru că Virgil ne-a tras clapa, trebuind să depună taman atunci nişte formulare la poştă. De data asta n-o să descriu faze sau goluri, prefer să descriu câţiva de-ai noştri. Când l-am văzut pe Luci cu mâna fixată în atelă şi legată de gât, m-am crucit. Iar la Mitică era vizibil că nu se simte bine, când a văzut că suntem doar 9, ne-a propus să jucăm miuţă 4 la 4, fără el. Până la urmă am tras de el să joace, i-am dat toţi tinerii în echipă, să alerge şi pentru el. Aşa că Mitică + cei 3 tineri ne-au cam încins la început pe noi, restul de 5, conducându-ne şi cu 4 goluri, dar spre sfârşit s-a ajuns la 4 goluri pentru noi, mai precis 18-14. Jucasem deja o oră şi un sfert, ceea ce în condiţiile date era prea destul, Mitică sugera să ne oprim, dar tinerii lui coechipieri insistau să mai joace, sperând să egaleze. Atunci am făcut o propunere pe care n-am putut s-o respectăm, de-aia şi rezultatul final rămâne în coadă de peşte. Am propus să jucăm până ajunge o echipă la 20 de goluri, ceea ce părea rezonabil. Numai că timp de 20 de minute se joacă intens, se ratează la fel, iar goluri se dau puţine, doar două, ambele de către tineri. Dar, după mai bine de o oră şi jumătate de joc, Stelică spune pas, în asentimentul majorităţii, mai puţin al lui Claudiu, care pleacă supărat.

Încă vreo oră şi ceva am stat la bere, într-o Agronomie atât de pustie cum numai de Crăciun am mai văzut. Antrenat de noi, Mitică a încercat să bea o bere, însă a lăsat aproape jumătate pe masă. Nu ştiu câţi ar fi venit la fotbal într-o condiţie fizică aşa precară, bravo lui şi bravo şi lui Luci care a jucat cu mâna imobilizată. Bravo lui Bebe, care rămâne om de bază la vârsta lui, dar bravo şi lui Popică şi Stelică pentru un schimb de replici care intră în cursă la zicerea anului (alături de aia a lui Motanu):

Popică: - Jucaţi, băă, simplu!
Stelică: - Păi ce, bă, noi ştim să jucăm simplu?! :))

duminică, 11 august 2013

Capacitate de regenerare

Mişcarea de vineri a fost pusă la grea încercare de absenţele anunţate. Bebe şi Stelică s-au lăsat păcăliţi de anunţata caniculă, dar pe câmpurile din Agronomie a bătut un vânticel parcă anume să-i răcorească pe combatanţii de ziua 5. Paul era la munte, Ely la mare, până şi Mitică avertizase cu jumătate de gură că s-ar putea să nu ajungă din cauza lucrărilor de redecorare interioară. Unii se consolaseră deja cu alternativa tenisului de picior (terenul era gata trasat!), când îşi anunţă prezenţa câteva feţe mai rare prin peisaj, Mihai Tenismanul şi, ceva mai târziu, Andrei (juniorul lui Paul). Ba chiar, surpriza etapei, taman al zecelea la număr, apare... Chiftelaru!!! Dar, acuzând "manevrele comuniste" ale lui Motanu, care îl tentase cu lab-tenisul, acesta refuză să se reintegreze. În acest context norocos pentru el, îşi face debutul oficial sărbătoritul Matei (11 ani), căruia îi promisesem mai demult, cu jumătate de gură, că dacă se îndeplinesc două condiţii (aniversarea sa chiar în ziua de vineri + număr impar de combatanţi) primeşte cadou debutul. Nu s-au tras la sorţi echipele, s-au făcut la mica înţelegere.

Echipa ICS: Cătălin, Motanu, Virgil, Mitică, Cristi
Echipa IGREC: Popică, Găbiţă, Vasea, Mihai T, Matei

Convenţia era ca Andrei, când va ajunge la teren, să intre la "icşi", care urmau să cedeze un jucător la schimb. Începe meciul... Situaţie bizară la "igreci": dacă Vasea se poziţionează ca de obicei în atac, Tenismanul îi face concurenţă pe post din start, iar eu - ce să vezi?! - eram mijlocaş ofensiv, adică "mai retras", ajungem să ne bazăm în defensivă doar pe... Matei! În condiţiile astea, orice minge recuperată de "icşi" sau chiar repusă în joc din aut de poartă era ocazie. Popică ieşea din poartă şi când trebuia şi când nu trebuia, ca urmare Cristi şi Mitică ne penalizează din toate poziţiile. Mai marcăm şi noi, dar cu o rată de 1 la 2, aşa că scorul ajunge la 6-3 pentru "icşi". De voie, de nevoie, Vasea îşi schimbă postul şi se trage spre apărare, iar "igrecii" reuşesc cu eforturi să se apropie la un gol, ecuaţia scorului ajungând la formula 7X - 6Y.

Este momentul în care apare Andrei, Virgil trece la "igreci" şi de aici începe alt joc. Deşi sunt bombănit de coechipieri pentru convenţia iniţială, căci intrarea unui jucător proaspăt la "icşi", cunoscut ca predispus la efort, părea un dezavantaj clar pentru "igreci", desfăşurarea ulterioară mi-a dat dreptate cu vârf şi îndesat. Cu apărarea rămasă doar în Motanu, adversarii se dezechilibrează vizibil, în timp ce noi, dimpotrivă, cu Virgil şi Vasea pe spate, câştigăm în siguranţă. Popică îşi intră în mână, profitând şi de lipsa de coeziune din atacul advers, aşa că până la sfârşitul meciului golurile "icşilor" se numără pe degetele de la un deget, adică unul singur! În schimb, pentru "igreci" golurile curg, unele foarte uşoare, cu poarta goală, profitând de faptul că, în disperare de cauză, Cătălin îşi părăseşte des careul pentru a forţa atacul. La o astfel de fază, reuşesc o intercepţie la un corner pentru "icşi" şi scap singur-singurel pe stânga, mă opresc şi îl aştept pe Matei, care astfel marchează la debut (în dreptul lui mai consemnez o recuperare şi o respingere din care au ieşit goluri!). Pe final Motanu trece în poartă, reuşeşte unele parade, dar tendinţa se păstrează, aşa că ecuaţia finală devine 8X - 14Y!

Goluri: Cristi - 4, Mitică - 2, Cătălin - 1, Motanu 1, respectiv Tenismanu 7 (după propria mărturisire, cele mai multe de când vine la fotbalul de ziua 5!), Găbiţă - 5, Vasea - 1, Matei (foto după meci, în care se vede şi ce-i rezervă viitorul!) - 1.
Data viitoare se anunţă o altă încercare pentru fenomen, Cătălin şi Mihai "bagă mare", unde mare e substantiv comun, Vasea bagă Londra, dar să sperăm că regenerarea va continua cu alte prezenţe mai mult sau mai puţin surprinzătoare.

sâmbătă, 3 august 2013

Prima, rușinos pierdută, despre a doua se discută

Situație aproape neschimbată față de ultimele săptămâni. Vremea, ca de vară tropicală, mai mult umezeală decât căldură, prezența, la limita de jos a acceptabilului, cvorumul de zece combatanți consfințindu-se de abia după ora normală de începere, Virgil și Mitică (cu probleme, șoferul personal fiind în concediu) completând o distribuție de cinci la cinci.
Normal, s-a procedat la alegeri, unde junele Eli l-a păcălit de pe mult mai rutinatul Mitică, spunându-i că nu joacă fără Cătălin și fiind lăsat să aleagă primul, ca un copil milog. De aici și ghinionul celor din echipa a doua, sortiți să-l aibă pe Marinuș coechipier. Așadar, distribuțiile:
Miticii : Căpitanu, Paul, Bebe, Motanu, Prostomol
Elicii : Cătălin, Eli, Stelică, Valisică, Virgil
Nu se știe cum ar fi decurs meciul, dacă primii ar fi putut să joace într-adevăr ca o echipă. Dar, după o serie de pase greșite și goluri luate pe contraatac, scorul a ajuns repede la 2-5 și s-a pus problema unei schimbări. Eugen, apărut între timp și fără a anunța în prealabil, nu s-a dovedit din cale afară de interesat, așa că a fost nevoie de intervenția lui Cătălin și de oferta acestuia de  a schimba tabăra, Elicii urmând să-l primească cadou pe Spaima Cotețelor și a Virginelor Menopauzate, temutul atacant cocarez MariniCĂ CAp de Linie.
Evident, partea a doua a întâlnirii nu putea fi decât foarte echilibrată, Elicii jucând în continuare pe contre iar Miticii cu Motanu la pomană, decizie care avea să-i coste, respectivul întrecându-se în călcâie și urechi total neproductive și făcându-l mare pe portarul de circumstanță Virgil. Astfel că Elicii au trecut din nou prin 5-2, părând scăpați în câștigători, după care a a început pressingul, cu recuperări de balon în treimea adversă și câteva șuturi inspirate ale lui Mitică, ajungându-se la 6-6, apoi 7-7, moment în care are loc episodul cel mai controversat al partidei.
Motanu scapă pe dreapta, ușor în unghi, îi servește un șorțuleț lui Stelică și în momentul când era pe linia careului (conform mărturiei lui Eugen, care își teminase între timp turele și privea meciul) este faultat clar de la spate de acesta. Cere penalti, nu i se acordă, iar mărinimosul Cătălin acceptă să bată lovitură din afara careului, moment în care pentru autorul cronicii meciul ia sfârșit.
Evident, efortul depus și energia pierdută se cereau recuperate, ceea s-a întâmplat și încă la locul faptei, mai ales s-a putut degusta și bere draft. Spre deosebire însă de alte dăți, consumul a fost moderat și se pare că chiar și Valisică a nimerit din prima drumul spre casă, unde urma să dispute finala serii (din cinci seturi!) cu mama-soacră și al ei făcăleț...