Frământări...trecătoare

Îndrăznesc să afirm despre cele petrecute la etapa de vineri 25.05.20121 că au semănat teribil de mult cu capriciile vremii din chiar ziua amintită. După cum ştiţi, încă de dimineaţă şi până aproape de ora de începere a partidei au existat în permanenţă temeri că s-ar putea să fie probleme de natură meteo. Nu a fost să fie aşa pe durata desfăşurării partidei (MeteoMotanelului i-a ieşit şi de data asta pronosticul), dar pe înserat, aţi văzut cu toţii, ce rupere de nori a fost în diverse cartiere din Bucureşti.

La fel şi cu noi. Incertitudinea plana  dacă va veni sau nu Sile. Nu a făcut-o , superstarul universal nerefăcându-se după accidentarea de vinerea trecută. La fel cu Găbiţă, care, dimineaţă , pe blog, oferera informaţii despre jocul bun făcut joi seara cu cealaltă echipă, sugerând astfel că e în mare formă , dar pe la ora 14-30 anunţa tot pe blog că, din nu ştiu ce motive, nu se va putea conta pe el.  Ghinionul pelicanilor a fost că nimeni dintre pinguini nu a mai citit textul, pentru a răspândi telefonic vestea. Aproape sigur la teren ar fi venit doar Mitică şi “fraţii Costea“-Ely+Claudiu , care nu prea le au cu grupul nostru, exceptând perioada jocului propriu-zis, şi astfel, supercampionii ar fi câştigat lejer… la “masa verde”.    

Din aceeaşi gamă de evenimente incerte şi “perturbatoare” au făcut parte şi venirile cu întârziere ale lui Tavi, Cristi-g şi apoi Mihai-t, situaţie care a condus  la oprirea meciului început pe terenul mic şi reluarea lui pe terenul mare.

În aceste condiţii, într-un final agitat şi după discuţii privind componenţa şi omul în plus, s-au putut consemna următoarele echipe :     

Pelicanii – Cătă, Balaurul, Tavi, MihaiS, Popicu, varul-Danuţ, Claudiu, Tudor si Cristi-g ,

Pinguinii– Lucian, Bebe, Motanu, Gaby, Stelica, Mitică, Ely şi Mihai-t  .

Aparent, misiune facilă pentru pelicani. Realitatea a arătat însă cu totul altfel. Fără un coordonator în teren de clasa lui Cătă (acesta rămânând tot timpul în poartă), pelicanii au dominat pe ansamblu, dar steril, fără prea multe şuturi la poartă sau combinaţii din acelea , rapide şi în valuri succesive, care în afară de spectacol fac şi diferenţa pe tabela de marcaj.  Aşa a rezultat o dominare oarecum deslânată, cu faze la întâmplare şi desigur cu rare ocazii de poartă. De partea cealaltă, pe durata întregului meci, s-a observat un plus de ambiţie şi dorinţă de a obţine un rezultat onorabil în lipsa Vitezistului, supervedeta pinguină care, la acea oră, se gândea la apropiata croazieră pe Dunăre, garnisită din plin cu gulaş şi vin de Tokai. Tactica pinguinilor a rămas aceeaşi pe toată durată meciului: apărare ermetică şi contraatac în oricare din situaţiile care ofereau această posibilitate. Chiar şi în aceste condiţii pelicanii au condus de două ori, cu 1-0 şi 2-1, dar de fiecare dată au fost egalaţi. De altfel scorul final a şi fost de 2-2. Ce e interesant e faptul că la un moment dat, cum de multe ori se întâmplă în atare situaţii, ultimul venit, pleacă primul…ca să compenseze, nu? Aşa că Mihai-t ridică ancora (scorul era 2-1), Tudor trece la pinguini şi în plină dominare pelicană, la o fază complet anonimă, mingea  respinsă departe, până în preajma careului pelican, ajunge între doi fundaşi şi proaspăt convertitul Tudor. Aici are loc un carambol din care doamna beşică o ia paralizant de încet, dar sigur, către colţul drept al porţii supercampionilor şi se strecoară în plasă.

La acest scor reapar, din păcate, practici vechi de “spargere a partidei” prin părăsirea terenului de către unii nemulţumiţi. Desigur, pentru noi cunoscătorii fenomenului, a fost simplu să deducem mobilul gestului: acesta este păstrarea rezultatului. Măcar de ar fi fost un gest făcut cu ştaif, aşa ….fsss.

După asta s-a mai jucat ceva, cu efective reduse şi rearanjate, doar pentru a face mişcare şi a mai estompa câte ceva după “furtuna” stârnită de dezertăriile despre care vorbeam şi al comentariilor ce au urmat.  

Autorii golurilor :

1-0       , Popicu , excelentă lovitură de cap, la vinclu, după o centrare splendidă de pe dreapta  a  lui Cristi ,

1-1 , Mitică , reluare cu latul după un contraatac fulgerător purtat de junele  Ely, ce a trecut în fuleu de doi fundaşi (sigur, al doilea a fost subsemnatul) şi a pasat precis, în lateral, la marele Căpitan ,

2-1 ,  celălalt june, Claudiu, care a şutat puternic, pe jos, de la circa 12m, subsemnatul, aflat pe traiectorie, reuşind să se dea în lături la timp din calea proiectilului care a lovit colţul din stânga porţii bravului şi apreciatului portar “L cu punct”, acesta neavând nicio vină pentru golul primit, fiind mascat.

În fine ,

2-2 , Tudor, aşa cum am arătat mai sus.    

După toate aceste păţanii, adunaţi la nea Nicu, mulţi pelicani şi pinguini şi-au înecat împreună amarul şi bucuriile cu lichide penetrante din galantarul vestitei prăvălii, servite cu graţie de tanti Geta,  .   

Începând cu ora 19-30, a început afară potopul finalului de zi. Aici, înecate  au fost doar canalizările suprasolicitate.

Gloria Bistriţa-Steaua 11-7

Meci extrem de greu pentru campioni în faţa unei formaţii de tineri mercenari, ademeniţi, care cu acadele, care cu poze cu domnişoare, de cei doi tartori spirituali, Balaurul Paulică şi Tăviţă Abramburel. Nici talentele de negociator ale lui Mitică Lă Bel nu mai sunt cele de odinioară, astfel că fostul star de pe Agronomie s-a ales la masa negocierii doar cu nigerianul Obosilă şi cu conaţionalul său Silen Ghete. Efectele nu s-au văzut de la început, omul în plus şi ştiinţa jocului compensând întrucâtva elanul juvenil al floştoroilor, conduşi la un moment dat cu 4-1, graţie mai ales contribuţiei lui Găbiţă. Acelaşi mare jucător avea însă să decidă soarta meciului, cu o ratare mai mult decât faraonică, singur-singurel pe centrul  imensei porţii nude, după ce trecuse de bravul Cătălin. Degeaba şi-a dat săracu' pumni în cap (mai târziu şi-n capul Motanului, pentru o ratare dintr-o poziţie infinit mai grea), zarele era deja aruncate şi gugumanii s-au dus întins către victorie.
Echipele şi autorii golurilor le puteţi afla de la cronicari de meserie, în cele ce urmează ne vom mărgini doar la câteva observaţii:
-  se pare că urmează zile grele pentru pinguini, cu Paulică la masa negocierilor, pentru că Balauru nu uită că ani de zile a fost pe post de sparring-partner, fiind cam singurul care îşi dorea alegeri şi era tratat cu refuz.
- debut ratat pentru Motanu sub tricoul lui Rădoi, accentuat şi de o altercaţie cu Bebilă, căruia îi cere scuze şi pe această cale
- şi dacă tot trebuia să se bucure cineva la final, aceasta nu poate fi decât Capra cu trei m-iei, fericită că cele trei odrasle ale sale au reuşit să se lipească la gol. Silică a fost primul, după o combinaţie împleticită stâng-drept-stângul între picioarele sale anterioare, mingea plângând şi intrând în poartă. Al doilea a fost fratele mijlociu Marinică, copilul Greşelii, şi el cu un gol involuntar pe traseul burtă-guşă-nas-poartă, pentru ca apoi şi mezinul Tavi să-şi bucure familia cu două superbităţi în poarta nevinovatului Somnorilă, acelaşi veşnic îndrăgostit în căutare de pernă şi scăunel.
Şi uite aşa creşte producţia de lapte la hectar...

La obiect

Vineri 11 mai, un meci "care nu se pune" - nu se ştie exact ce a vrut să spună cu asta Mitică. S-a jucat pe un teren de rugby, la poalele antenei de la Semănătoarea, în spatele buturilor, la porţi din bolovani, ca în alte vremuri. Senzaţia de întoarcere în timp a fost amplificată şi de prezenţa lui Dan Bădescu, însă doar ca observator!

Pinguinii: Luci, Bebe, Gabi, Mitică, Găbiţă, Vasea, mai apoi Stelică
Pelicanii: Paul, Cătălin, văru Dănuţ, Cristi, Popică, mai apoi Tavi

Scorul a fost 9-6 pentru pinguini şi a înscris aproape toată lumea. Pinguinii, deşi cu Vasea om în plus, au fost dominaţi şi conduşi, iar după intrarea lui Tavi tendinţa devine şi mai clară. Noroc cu Stelică, apărut după ce fusese întâi la Agronomie (ca şi Gică, poate şi alţii), care intră şi se pune pe fugă. Echilibrăm şi luăm conducerea, îşi revine şi Mitică după ce ratase cu poarta goală, apoi Luci pleacă, restabilind echilibrul numeric. Însă pinguinii îşi continuă forcingul şi se duc în avantaj de 4 sau chiar 5 goluri, cu acel voleu al meu, care n-a luat deloc înălţime, iar piciorul nu-l ridicasem peste şold. Spre final pelicanii ripostează pe fondul evidentei căderi fizice a pinguinilor şi se apropie la 3 goluri, moment în care o parte dintre pinguini profită de o dispută la un fault şi încheie meciul. Se jucase totuşi o oră şi jumătate, la peste 30 de grade Celsius! Salvarea mea, poate şi a altora, a fost că îmi puteam trage sufletul câte 30 de secunde, poate chiar 1 minut, când mingea era şutată departe.
Data viitoare revenim la locul de baştină, unde se joacă altceva. Ceva care se pune! :)

La subiect

Pe terenul  mic, dotat cu porţi mari, s-au aliniat vineri 04.05.12 următorii :

Pelicanii – Tavi, Popicu, varul-Danuţ, Vasea, Claudiu, Tudor si Cată ,

Pinguinii– Bebe, Motanu, Stelica, Gabita, Mitică, Ely şi Gigi .

Scor final : 11 – 8 pentru pinguini , după ce două treimi din joc (până la plecarea lui Tudor) pelicanii au fost la timonă şi au condus în pernanenţă cu unu – două goluri.

Autorii probabili ai golurilor : - Tudor-2, Vasea-1, Dănuţ-1, Claudiu-1 si Cata-3 ,    

                             respectiv - Gigi -4 , Găbiţă -3, Mitică-2, Ely-2

  

Pe final, cu un om în plus şi profitând de slăbiciunile din apărarea pelicană, datorate în bună parte şi absenţei din acest compartiment a Balaurului-Paulică , pinguinii şi-au valorificat superioritatea numerică întorcând rezultatul graţie unui joc bun şi animaţi de dorinţa de a nu scăpa printre degete o aşa conjunctură norocoasă.  De data asta s-a întâmplat că le-a reuşit .