vineri, 30 iulie 2010

Salut deopotriva Pelicanii invingatori si Pinguini ....

Propun celor doi sponsori pinguini sa conceapa un fel de fisa tehnica tip , de etapa , precum si un gen de palmares al intrecerii noastre, ambele cu posibilitate de arhivare. In fisa tehnica poate fi un capitolas (coloana) pentru diverse . . . dulci si /sau picante. De asemenea cred ca ar fi interesant ca toata aceasta miscare sportiva creata de noi, dar si de altii care din diverse motive nu mai activeaza dar care au pus pasiune si au lasat amintiri frumoase dealungul anilor, sa aiba pe blog cateva file de istorie cu capitole de tipul - geneza - antichitate - evul mediu - situatia actuale si ... perspective , sau ma rog aproximativ asa . Desi nu am mai facut ceva asemanator am sa incerc sa schitez un inceput si apoi cine doreste sa poata sa contribuie cu "date istorice" si obiecte arheologice, de patrimoniu, la completarea acestei "lucrari". Spuneti-va parerea , comentati sau faceti propuneri daca merita sa facem impreuna cele de mai sus. Cred ca este putin cam administrativ-organizatoric textul, imi cer scuze , dar parerea mea este ca ar merita. E atat de frumos ce se intampla cu noi in fotbaldeziuacincea incat ar fi pacat sa nu conturam putin trecutul si prezentul nostru ce au ca numitor comun ca sa zic asa pasiunea pentru fotbal, miscare, amicitie . . . bere si multe altele. Sponsorul Pelican

luni, 26 iulie 2010

Brad (Tam)Pitt Tudor si un nou film cu prosti

Nu cred sa existe cineva care sa se indragosteasca de un arbitru. Eu unul i-am considerat intotdeauna, ca noblete si utilitate, fiind echivalentii lingurilor in procesul de alimentatie cu ciorba: n-o fac mai rea, nici mai buna, te ajuta sa termini castronul (meciul...) fara sa te mozolesti in exces, iar uneori, daca nu esti "atent", te poti frige fara sa bagi de seama, cu sau fara "ajutorul" lor.
Acelasi (non)sentiment l-am avut, pana mai deunazi, si fata de numitul de mai sus. I-am remarcat, de mult, aerele de suficienta, faciesul inexpresiv, exprimarea monosilabica, rod al permutarii ciclice pentru cele 50 de cuvinte din dotare, mersul apasat si gesturile martiale, i-am auzit pe diversi cautionandu-i buna credinta, i-am crezut pe cuvant (nimeni nu-i perfect...) si fiecare si-a vazut de durerea lui.
De cateva zile insa, de cand i-a faultat din nou pe olteni, uitand sa sufle un penalti din trompeta-i plina de borhot, incep sa ma napadeasca amintirile horror cu Tudor: un Steaua-CFR cu Semedo tavalit prin careu, nema 11m., un Rapid-Urziceni, alt Craiova-CFR, din Cupa de anul trecut. Cat despre fotbalul vorbit, de fapt adevaratul sport national,am putea scoate un album cu dedicatii "de dragoste" fierbinte din zicerile despre respectivul ale abrazivului, agresivului, persuasivului, rebarbativului, si atat de pitorescului (uneori...) MM, ale mucalitului Marius Stan sau ale mohoratului Vama. Stiu, acestia pot vorbi astazi pentru ce nu s-a intamplat maine si pot tacea poimaine pentru ce s-a intamplat ieri, functie de conjunctura intereselor, insa, de cand s-a inventat gandirea la liber, fiecare poate trage o concluzie.
Ca sa nu va mai retin, v-o spun de pe acum pe cea a federatiei: bravul arbitru a fost extenuat dupa pregatirea din vara, resimte sechelele unei boli a copilariei, nu l-au ajutat asistentii, astrele i-au fost impotriva. Iar verdictul cade simplu: "baiatul" va fi "ascuns" o saptamana, ras, spalat, frezat, nu si pupat (totul are o limita!!!), dupa care i se va da din nou drumul pe camp, spre marea noastra bucurie. Halal sa ne fie, ne meritam soarta!

sâmbătă, 24 iulie 2010

"Rocada" nebunului. Negrul muta si castiga

Intai de toate, constat cu placere ca ne-am mai maturizat. Pana nu demult, odata cu primele picaturi de ploaie, trebuia sa activez pe post de telefonista, in ideea de a convinge delicatele "domnisoare" (se stiu ele...) ca apa, in cantitati moderate, nu dauneaza sanatatii si nici desuurilor de milaneza, roz sau galbena, din dotare. Iata insa ca vineri suavele fapturi au reusit sa ne onoreze cu prezenta, chiar daca unele dintre ele au fost mai degraba animate de perspectiva unei reprize "de prelungiri" mai consistente, decat de dorul de a da in minge. Iata bravii combatanti:
Pinguinii: Stelica, Razvan, Paul-guvern, Mitica, Eugen, Gabi, Gigi, Gabita
Pelicanii: Paul, Mihai-sudoru, Tavi, Vasea, Tudor, Catalin II, Virgil, Lucica (messi)
Scorul: 3-2, pentru cei mai buni!?, adica primii, dupa ce Lucica marcase de doua ori pe contraatac. Copilu' asta are un picior bun, de indata ce imi dau seama care este, cred ca ma voi ocupa un pic de el. Apoi Eugen, in nota lui obisnuita (tot timpul traiesc cu senzatia ca pot avea surprize daca il intreb cum il cheama...) trimite o lesinatura de minge spre poarta inamica, sudoru' (bun, de altfel) scapa sticla pe jos, Paulica vrea sa-l ajute si se face de 1-2. Iar cum un gol urat poate fi cheia unei victorii frumoase, Gabita il executa pe Tavi pe contraatac, Paul-guvern inscrie dupa o faza lucrata de Eugen, Catalin se accidenteaza si mustaria s-a inchis. Recunosc, am jucat prost, am insa marele merit de a fi ghicit mutarea castigatoare: Mitica in poarta la 0-2, iar de atunci jocul s-a intors.
Problema cea mare a zilei a constituit-o insa gasirea unei bodegi corespunzatoare, intrucat, momentan, accesul "la saraci" este impiedicat. Multumim pe aceasta cale lui Nicu-rapidistu, care ne-a recomandat o terasa de lux cu bere la 2 lei, de asemenea si lui Stelica, donator in contul "Mitica50" si ii reamintim lui Paul ca i se apropie randul sa cotizeze si domnia sa la acest fond. De asemeni, imi multumesc si mie, pentru vigilenta avuta atunci cand fostul capitan era gata sa accidenteze o masina. Multa sanatate si retragere cat mai placuta!

ps: dupa meci s-a mai jucat o miuta, am uitat insa scorul...

sâmbătă, 17 iulie 2010

De jale si de dor

Motto: A fost la mare ala mic, in suflet sper sa-l fi plouat...

RUSINE!!! DEZASTRU!!! Am reusit sa infrangem cu 0-3 (goluri Tudor, Nicu si Vasea), dupa un meci in care portarul advers a fost sanctionat cu cartonas galben pentru sforait pe teren. Evident, echipa milogilor a jucat, conform prostului obicei, cu un om in plus, dar sunt putine de comentat cand invingatorii se numesc Tavi, campion balcanic la shortulete-viteza, Paul si Nicu-rapidistu', halBerofili la categoria +110kg., Popicu, care alearga mai repede cu spatele decat cu fata, sau Vasea, coleg cu bunicu' la scoala generala. Mai lipseau soacra-mea si cu Traian, pentru ca umilinta sa fie completa.
Contextul acesta nefericit a facut ca un eveniment important sa treaca pe planul doi. La cererea federatiei, ISPDF (Institutul pentru Studiul Persoanelor cu Dizabilitati Fotbalistice), analizand talentul, pregatirea si valentele tehnico-tactice ale jucatorilor, a venit cu un set de propuneri pentru denumirea celor doua formatii. In urma unui sondaj la fata locului (singurul care a refuzat sa ne raspunda a fost Paul, probabil pentru ca vietatile respective sunt cu mult sub talia domniei sale...), echipa noastra se va numi Pinguinii, iar ceilalti netalentati Pelicanii. La sugestia d-lui Mihai sudoru', se pare ca Pelicanii si-au ales deja culoarea sortului, dupa nuantele consacrate: galben in fata si maro in spate.
Iata cele doua garnituri:
Pinguinii: Luci, Bebe, Stelica, Cocoru, Razvan, Eugen, Mitica, Gabi, Gigi
Pelicanii: Nicu-rapidistu', Paul, Mihai sudoru', Tavi, Vasea, Tudor, Nicu, Virgil, Popicu, Catalin II.
Scorul vi l-am spus, in rest putine de mentionat. Probabil vom remania lotul, Mitica se va retrage in toamna, Gabita este exclus momentan pentru conduita nesportiva, se pare ca ii vom reactiva pe Madjer Stoenescu si pe Dan Badescu.

luni, 12 iulie 2010

Derbedeii Nordului si carnat(ar)ul englez

Marturisesc ca nu ma asteptam la mare lucru din partea olandezilor, insa nici nu mi-i inchipuiam ca pe o gasca de golani de cartier pusi pe smardoiala. De Scroot (sau van Proost, ca mereu ii confund...) ar fi facut puscarie in viata civila pentru intrarea la Alonso, Gioni Kartof probabil credea ca fiecare fault facut il purifica de pacate (ar mai fi avut un pic si finalul l-ar fi prins, in conceptia lui, fata mare), copitanul van Plombel este un fel de Oneatza Augustin cu ceva mai putin har si mult mai multa bafta. Originile sale taranesti s-au vazut cel mai bine in final, cand a avut grija sa stea cativa metri mai in spate, pentru a nu fi nevoit sa dea mana cu fostii sai colegi.
Sunt si baieti ceva mai onorabili, Skeletenburg nu-i un portar rau, daca ar fi dupa mine, pe Kuyt l-as lua la orice echipa (chit ca ieri nu s-a remarcat), Snejder a luminat ceva jocul, dar ar fi fost prea mult pentru el (si pentru noi!) sa ia trei sau patru trofee majore intr-un an, Robben are sclipiri de geniu, dar ii trec repede, van Persil (nepotu' lu' Ariel) e, totusi, un fotbalist de sticla. Ca sa nu fiu nedrept, cam din acelasi material e si Torres, fata de care port un respect direct proportinal cu numarul de goluri pe care le-a marcat Realului in cei 73 de ani cat a jucat pentru Atletico.
Dar ce pretentii sa ai de la jucatori, cand Bleg van Marjvijk primeste in sila medalia de vicecampion, dupa care o scoate de la gat si o doseste in buzunar, ca pe o netrebnica factura neplatita la lumina. "Prietene", invata sa te bucuri pentru tot ceea ce obtii, cunoaste-ti lungul nasului si constientizeaza ca lumea nu-i un sistem piramidal, in care invingatorul ia tot, restul se duc la canal... Si poate din banii castigati, pana la urma, pe merit, iti programezi si o vizita la frizer. Gabita a si facut-o deja.
Trei cuvinte si despre slanina umblatoare cu fluieru'n gura. Acest demn urmas al altui handicapat, lovit de amnezie la ultimul mondial, cand a lasat un croat (Simunici, mi se pare) sa se plimbe pe teren cu 2 galbene la el, ne convinge inca o data ca fotbalul englez, in afara de jucatori straini, are nevoie si de arbitri. S-ar putea ca Rosetti sa fie liber...

Update: Bleg al nostru este chiar mai prost decat il arata figura. Iata, apud "Gandul", la ce film si-a luat el bilete:"Spania a comis mai multe faulturi dure,...". S-o fi deschis sezonul de ieftiniri la aurolac si nu stim noi...

duminică, 11 iulie 2010

Ziua "mortului"

9 iulie 2010, data cand acest Rivaldo de cacao expirat(a), a doua rezerva a celei de-a treia rezerve, pe numele sau trist Popicu, a reusit sa inscrie 2 goluri, dintre care, culmea, amandoua adversarilor si nici unul de pe linia portii. gurile rele spun ca ar fi facut vraji voodoo cu papusi gonflabile fundasilor, cert este insa ca ziua ii va purta de acum inainte numele si, probabil, el insusi va privi oglinda cu ceva mai mult respect.
iata echipele care au reusit sa scoata de un 2-2:
- Bebe, Stelica, Razvan, Gabi, Mitica, Vasea, Gabita, Gigi
- Paul, Tavi, Traian, Nicu, Popicu, Eugen, Virgil, Tudor
Popicu a inscris primul, cu capul, dupa un sut-centrare ratat al lui Eugen, Mitica a egalat, tot cu capul, dupa cornerul lui Gica, acelasi Gica rateaza un penalti, apoi il pune pe Tudor pe contraatac si gol Popicu. presing Razvan la Tudor, continua Gabita si autogol Nicu.
din pacate pentru prima echipa, acest rezultat a fost privit ca un esec, iar in urma analizei conducerii tehnice s-au luat, cu majoritate de voturi, urmatoarele masuri:
- Vasea va evolua la echipa de juniori, urmand a fi transferat in inter-sezon
- Bebe si Gabi isi vor dedica unul altuia cate un eseu de minimum 350 de cuvinte, cu titlul "draga prietene, ce bine joci!"
- Razvan va fi mutat disciplinar in linia de atac si dat pe "mana" caracRatitei Paul
- Stelica va fi transferat la echipa de volei-fete, urmand sa vina cu inlocuitoare pe post in maximum doua saptamani
- fostului capitan i se va taia accesul la fondul "Mitica50" pe o perioada nedeterminata, urmand ca in toamna sa i se organizeze meciul de retragere
- Gabita va veni tuns la urmatoarea convocare. Tanti Geta il asteapta
- Gica i se va adresa de acum lui Popicu cu formula de salut "saru-mana, nasule, sa traiesti, respectele mele!", pana va marca 10 goluri. daca nu reuseste pana atunci, va fi absolvit in iulie 2012

vineri, 9 iulie 2010

Misiune indeplinita: "suspectul" a fost identificat!

Cu ocazia vizionarii semifinalei germania-spania (putine de comentat, victorie meritata, gol superb, spaniolii favoriti pentru finala), a degustarii de produse marca Tohani si a unei barfe ca intre baieti, i-am prezentat d-lui Dan Cocoru poza de grup cu acel personaj misterios. raspunsul a venit prin sms, la ora 5:39 dimineata, iar verdictul este Vicentiu. Un tip absolut admirabil, caruia ii urez toate cele bune, oriunde s-ar afla. Iata insa argumentele d-lui Dan:
- perioada datarii pozei, '92-'93 se suprapune cu perioada cand Vicentiu si Sandu tribunal ne onorau cu prezenta. Perfect de acord.
- Dan a recunoscut sortul verde-albastru al lui Vicentiu (chiar si tara de origine, germania...). De acord, tin minte si eu ca ii venea pana inspre genunchi si de multe ori si-l ridica un pic.
- personajul are espadrile pe piciorul gol, cum mi-l aminteam si eu.
- ca pentru doi baieti fini, care serveau patria la magazinul Cocoru, lantul de la gat era obligatoriu. la fel si verigheta lata.
- personajul seamana la corpolenta cu Vicentiu, tenul este la fel, usor masliniu, la fel si barba, foarte neagra.

Multumim mult d-lui Dan, il asteptam cat mai des printre noi si ii suntem recunoscatori ca a renuntat la onorariu pentru un scop nobil: auzind ca Mitica nu l-a putut recunoste nici pe Sandu tribunal, a donat suma cuvenita pentru o punga de lecitina, o pereche de ochelari de vedere marca Obor si 50ml coniac pentru "fostul capitan".

ps: Cand i-am spus lui Virgil pe cine a recunoscut Dan, argumentul sau instantaneu a fost ca nu se poate, din cauza de diferenta de forma a craniului si de estetica, personajul din poza fiind mai putin aratos (ceva in genul Gabita...) decat ni-l aminteam noi pe Vicentiu. Mergem insa pe mana expertului...

miercuri, 7 iulie 2010

De la Real Madrid la real sordid. Nu si inapoi.

Ce poti sa faci atunci cand nevasta cea noua, sa-i zicem pitzi, dupa numele de alint, iti da interdictie la behait in propria-ti stana, cand soacra cea veche de la liga nu-ti mai raspunde nici macar la injuraturi, si simti cum plictiseala ti se scurge-n creierul mic, poate singurul din dotare...
Dai de-o tabla de unu' singur, da' te oftici ca te prinzi trisand, il suni pe oli si inchizi (ti-ai amintit ca nu mai ai minute), finu' e si el plecat un pic in austria, cu copos nu mai ai conversatie, ca ala cere bani si cand respira. Oftezi si te gandesti (zici tu...) ca puteai fi aproape fericit, doar verisorii iti promisesera, daca esti cuminte si treci clasa, un meci de binefacere cu echipa lui nea Mou. Cuminte n-ai fost, de clasa a patra esti indragostit de mic, da' aia aproape ca veneau. Asta daca nu avea un ghertoi ceva de zis, si, fir-ar sa fie, a si spus. Te enervezi, dar instantaneu iti trece. Ai si tu cu cine te baga in seama. Deschizi fereastra televizorului si, poc, arunci scurt, din poignet, doua flegme.
Una nimereste chelia lui nea adi, a doua cade pe reverul costumului ala nou, de o suta de euroi. Deja esti mai vioi.
Dar cine e nea adi? Fost fluierici de larga respiratie internationala, zic unii (altii isi amintesc ca-si facuse buletin de bacau, la un meci in ghencea, 1-5 cu echipa lui seche, alta hahalera, asta ca sa te citez...), actual latifundiar la propriu si la figurat si posesor de limba ascutita.
Ai noroc. Zicea ca doarme, da' bine ca l-ai gasit acasa si cu cuvintele la el, ai cu cine face schimb de valize, mame, ocupatii, parfumuri, ochelari, averi, afaceri, folcloriste... Uau!!! Simti ca traiesti din nou...

In timpul asta, televiziunea saracilor de duh cu sediul pe Pache isi numara pe sest argintii soiosi, varsati de amaratii pe care n-a catadicsit sa-i plimbe spre africa 2010...

ps: telegrafic, despre CM. la acest nivel, cred ca valoarea unei echipe este data de modul cum joaca atunci cand este condusa. germania a avut caracter si ghinion cu sarbii, spaniolii par sa aiba ritmul lor din care ies greu, olanda a avut bafta porcului (pe nume melo) cu brazilia. de altfel, brazilia, ca si argentina, la modul cum s-au prezentat, s-ar bate la europa league, intr-un campionat cat de cat serios.
al doilea truism: mai mult ca oricand, va conta cine va marca primul. sper sa fie germania, desi asta m-ar putea baga in faliment. culmea, ma decaveaza chiar unul care a refuzat sa bagam amandoi cate 500, pariind pe david villa golgeter.

pps: melo, saracu', are un contracandidat serios la trofeul pentru prostie incurabila: uefa, care i-a facut golul egalarii cadou piticului snejder.

duminică, 4 iulie 2010

(I) don't cry for you, Argentina!

s-a intamplat dupa cum mi-am dorit: lui nea maradona nu-i ramane decat sa-si ia pretiosul trofeu (capacul de toaleta de care este intr-atat de atasat) si sa-si exerseze pe altundeva repertoriul cu glume pentru tractoristi si coafeze. "prietenu'" dunga il asteapta. iar peste ani si ani, cand (si daca) va termina de citit alfabetul, ajutat de un IQ din doua cifre, dintre care prima mai mica decat 7, poate va reusi sa pronunte corect si numele lui sweinsteiger, cel ce l-a trimis la culcare.
dar poate nu este vina lui, ci a turmei de rataciti practicanti de kung-fu pe care i-a trimis la lupta uitand sa le spuna ca au treaba si cu mingea. heintze, mascherano si quasimodo de m.city trebuiau sa-si ia viteza pe baza de caronas rosu inca de la pauza, iar mini rodrigues, de michelis si baiatu' de pe dreapta (un nefericit...), impreuna cu "brazilianul" melo sunt genul de jucatori care dau probe si sunt refuzati la victoria branesti, pentru a fi apoi transferati, cu mare pompa, la dinamo. printre deziluzii, di maria, al carui facies decervelat arata, din nou, talentul la cumparaturi al celor de la real madrid. ca si la vanzari se pricep, avem dovezile snejder si robben, carora le-au dat viteza pentru a-i putea urmari in finala ligii, din fata televizorului, bineinteles. despre messi, numai de bine: departe de a fi extraterestru, galactic sau mai stiu ce, a incercat sa-si faca treaba, a avut si ghinion, insa, poate cel mai important, a dat dovada de demnitate.
de partea cealalta, recunosc ca sunt anti-bayern si, mai ales, anti-van haal si, initial, cand l-am vazut pe kurany lasat acasa, le-am dat sanse mici teutonilor. iata insa ca rezervistii lui bayern, klose si podolski, ultimul retrimis deja la origini, castiga si fac si spectacol. indiscutabil, a fost meciul "prietenului" lui maradona si al lui friedrich, insa tot ansamblul s-a miscat de la bine in sus, poate cu exceptia lui ozil, mort de prin minutul 60. as spune ca neuer nu-i neaparat cel mai bun portar, dar pare a avea plasament si, daca va fi protejat, exista sanse de urcat in finala.

despre spania si semifinale, mai incolo. oricum, sper ca barbatia celor ce s-au imbogatit din pariuri sa-i faca consecventi in opinii.

sâmbătă, 3 iulie 2010

UE brazilia

marturisesc satisfactia meschina de a-i vedea pe baietii din patria nechezolului si a fundurilor grase cum isi fac calabalacul. daca pana nu demult imi erau indiferenti, faptul ca dunga, cu fata sa si obiceiurile de frizer de bacsisuri mici l-a sarit din schema pe ronaldinho, chintesenta (oups!, stiu ca orice cuvant din mai mult de trei silabe poate produce frisoane unora dintre cititori...) fotbalului cu zambetul pe buze, m-a facut sa-i trec la categoria "mult mai degraba NU".
iar timpul si faptele mi-au dat dreptate. putorisca gelata robinho, rejectata pana si de faraonii de la manchester city, n-a facut nici macar jumate din jumatea de norma de aratura de teren, cioflingaru' luis fabiano si-a bagat ambele coate in portofelul ivorienilor, portarelul (nu stiu exact ce inseamna, dar suna bine...) s-a dat bostan in bostan cu unul dintre "bravii" fundasi si a iesit un gol, da' nu pentru ei, frizerul dunga a facut o schimbare de parca ei jucau cu om in plus si aveau vreo trei in fata... ura si la avion!
evident, acest lucru nu creste prea mult meritele batavilor, al caror principal atu a fost ca se aflau prin zona cand s-a jucat meciul. cu o generatie mult sub cele din '74,'78 sau de aiurea, fara a avea macar un atacant de clasa lui bergkamp, iata-i intrati in carti. iar de acum incolo, daca mai si joaca...

cat despre main-eventul zilei, jucat, culmea, in deschidere, iata formulele negociate:
- nelu, bebe, razvan, mitica, gabita, gigi
- paul, tavi, vasea, popicu, nicu, tudor, virgil
scor final echitabil,1-1, goluri gigi la coltul lung si tudor din penalti, doi portari in vana, popicu in zi de mare inspiratie... poetica. din greseala, l-am busculat pe animal in partile moi (slaba consolare, dupa zeci de ani in care contactele au pornit din partea cealalta), dar ramane prietenul meu si l-am ajutat sa pastreze scorul egal, atunci cand am vazut ca simte chemarea lui nea nicu. promit ca nu o sa mai fac.

ps: desi victoria germaniei ma costa patru baterii de vin, m-as bucura sa aflu peste vreo cateva zile ca maradona i-a obtinut o viza provizorie lui dunga pentru Tara de Foc si au plecat impreuna de sambata seara sa ajute la recensamantul pinguinilor cu guler. specia le este cunoscuta...

joi, 1 iulie 2010

Foto Document!

(clic pentru mărire)
Data stelară: puţin după Revoluţie.
Locul: Tineretului, stadionul de rugby.
Cade în sarcina veteranilor să identifice toate personajele. Eu i-am recunoscut pe Dan Cocoru (cred că făcea Turcia pe vremea aia, dacă e să ne luăm după lanţ şi brăţară!), pe Răzvan şi Virgil (foarte supli, nu se inventase încă şaorma!) şi pe Dan Bădescu (între timp pensionat, dar încă sexy pe vremea aia!).
În rest, parcă l-aş bănui pe Mitică sub podoaba aia capilară bogată! :))

un meci frumos

Cu toata lipsa de modestie, atata cata este, nu ma refer la Brazilia-Portugalia, (ne)vizionat "la saraci", ci la meciul de deschidere al zilei, apreciat chiar de unii dintre cei ce l-au pierdut, post-romanticul Virgil si prea(putin)cuviosul Mihai. Echipele:
-Nelu, Bebe, Razvan, Stelica, Gabi, Mitica, Gigi, Gabita, Vasea (renegat la pauza)
-Nicu rapidistu', Paul, Mihai, Popicu, Nicu, Eugen, Lucica, Virgil, Tudor (plecat spre TVR)
Pe scurt, doi portari foarte buni, ocazii mai multe si mai clare pentru invinsi, scandal mai putin ca de obicei. La primul gol, Gabita s-a intrecut cu bafta, al doilea a fost dat de Mitica de pe linia portii. Slava Domnului ca "a uitat" sa ne spuna cat de mare jucator este.
Marele absent, Tavi a ratat ocazia sa-si mai adauge un firicel la buchetul cu infrangeri. A promis insa ca nu va rata ocazia vineri, cand vom juca in deschidere si oarecum pe fuga inaintea "pomului laudat" Brazilia-Olanda.

ps: A reusit sa ma enerveze la culme Chiftelaru'. Il sun sa-i spun ca incepem mai devreme, nu raspunde, apare dupa vreo ora (e drept, alergand) si hai sa intre, bineinteles, unde vrea el. Incercam sa gasim o solutie (chiar ma duceam spre Paul, sa dam, eventual, cu banul), Tudor spune ca nu mai sta mult, asta al meu o arunCA CA nu vrea sa joace la ei, si o intinde trantind ca el are servici. Sa-i traiasca!
Partea neplacuta e ca am incercat sa-l imbunez de doua ori, imediat dupa meci, apoi, la cateva zile, sa-l invit la un tenis cu piciorul si inca nu realizeaza ca sunt printre putinii lui prieteni din zona. O sa vorbesc cu Gabita, poate-l aduce, macar temporar, pe linia de plutire.